Titlu care induce panică, despre fragmentele de rachetă găsite în stânga Nistrului

Sursa foto: Ziarulnational.md

La data de 25 septembrie, site-ul Ziarulnational.md a publicat știrea cu titlul: „VIDEO // Războiul pornit de Putin în Ucraina a ajuns și în Transnistria? Primele IMAGINI cu locul căderii rachetei S – 300 de producție rusească. «O bucată din rachetă avea peste trei metri…»”. Subiectul vizează declarațiile proprietarului gospodăriei din Chițcani, de pe malul stâng al Nistrului, unde au căzut fragmente ale unei rachete ce ar fi de producție rusească, în noaptea dintre 24 și 25 septembrie. 

Autorii știrii recurg la un titlu care riscă să inducă panică printre cititori, utilizând întrebarea retorică „Războiul pornit de Putin a ajuns și în Transnistria?”. De la începutul invaziei rusești în Ucraina, pe teritoriul Republicii Moldova au căzut mai multe fragmente de rachete, în localitățile din nordul țării, la granița cu Ucraina. Acest fapt nu reprezintă însă un motiv ca presa să insinueze cu privire la extinderea conflictului armat dincolo de granițele ucrainene. 

Cu privire la titluri, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă: „Vom da, pur şi simplu, informaţia: scurt, brut, la obiect, neutru, fără nuanţări. Titlurile trebuie să prindă esenţa problemei prin câteva cuvinte bine alese”.

De asemenea, Codul deontologic prevede că „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte”. La fel, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști susține că „în prezentarea evenimentelor vom face o distincţie clară între informaţie şi opinie, evitându-se orice confuzie. Ştirile sunt fapte şi date. (…) Vom evita să ne spunem opinia în articolele de ştiri”.

Cu referire la panica creată artificial în presă, psihoterapeuta Dorina Vasilache a venit, anterior pe Mediacritica, cu recomandări pentru public: „Pentru populație aș recomanda să fie mai prudenți în alegerea portalurilor sau posturilor de unde se informează. Tinerii care selectează sursele de informare – să ofere ghidare persoanelor de vârsta a treia sau persoanelor care sunt mai vulnerabile din punct de vedere emoțional, care sunt ușor influențate de acei care urmăresc anumite scopuri, de oricare natură, fie politică, militară etc. Să le explice că nu tot ce este scris în ziare sau urmăresc pe rețelele de socializare este corect și relevant. Prin informarea corectă, din surse veridice, impactul emoțional poate fi diminuat, iar nivelul de panică exclus”.