La data de 25 ianuarie, site-ul Bani.md a publicat știrea în care titrează că „Transnistria a trecut la mobilizări. Republica Moldova este în alertă”, fără a face trimitere la o sursă oficială care să confirme „alerta” sau să explice alte circumstanțe ale situației din Moldova pe marginea subiectului. Despre evenimentele de la Tiraspol au scris și unele redacții din România, care au preferat să dea titluri ce induc panică, fără a se referi la declarații și surse oficiale.
Cu referire la mobilizarea bărbaților din regiunea transnistreană, portalul Bani.md invocă „anunțul făcut de autorități”, fără a specifica care anume autorități și fără a face trimitere la declarații oficiale. În plus, deși autorul titrează în titlu că „Republica Moldova este în alertă”, în știre nu se menționează niciun cuvânt despre situația de la Chișinău și ce anume ar presupune alerta invocată, și nici nu sunt citate surse din Moldova.
Același subiect se regăsește pe site-ul Ziarulnational.md, care recurge la amestec dintre fapte și opinii în titlu, prin întrebarea „Ce pune la cale regimul SEPARATIST de la Tiraspol?”.
Noutatea a fost preluată și de unele redacții din România, cu titluri care pot să inducă panică în rândul cititorilor. Impact.ro vorbește despre „pretextul cu care Transnistria a trecut la mobilizarea forțelor armate. S-a dat alerta la granița Republicii Moldova”, Brasovtv.com titrează despre „alertă maximă la graniţa Republicii Moldova. Regimul separatist de la Tiraspol trece la mobilizări”, iar Capital.ro prezintă subiectul ca fiind un „cutremur total chiar lângă România! Vestea cruntă a venit chiar acum: A început mobilizarea”. Și Romaniatv.net se referă la o „alertă maximă la graniţa Republicii Moldova”, fără citarea surselor oficiale.
Cu privire la titluri, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă: „Vom da, pur şi simplu, informaţia: scurt, brut, la obiect, neutru, fără nuanţări. Titlurile trebuie să prindă esenţa problemei prin câteva cuvinte bine alese”.
De asemenea, Codul deontologic prevede că „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte”. La fel, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști susține că „în prezentarea evenimentelor vom face o distincţie clară între informaţie şi opinie, evitându-se orice confuzie. Ştirile sunt fapte şi date. (…) Vom evita să ne spunem opinia în articolele de ştiri”.
Cu referire la panica creată artificial în presă, psihoterapeuta Dorina Vasilache a venit, anterior pe Mediacritica, cu recomandări pentru public: „Pentru populație aș recomanda să fie mai prudenți în alegerea portalurilor sau posturilor de unde se informează. Tinerii care selectează sursele de informare – să ofere ghidare persoanelor de vârsta a treia sau persoanelor care sunt mai vulnerabile din punct de vedere emoțional, care sunt ușor influențate de acei care urmăresc anumite scopuri, de oricare natură, fie politică, militară etc. Să le explice că nu tot ce este scris în ziare sau urmăresc pe rețelele de socializare este corect și relevant. Prin informarea corectă, din surse veridice, impactul emoțional poate fi diminuat, iar nivelul de panică exclus”.
