În ultimii ani, posturi de televiziune din Republica Moldova cu audiențe mari au continuat să difuzeze pe teritoriul țării noastre, cu unele întreruperi, știri și emisiuni de dezbateri produse în Federația Rusă. Destinate publicului din Rusia, aceste programe informative și analitice ajungeau să fie retransmise și pe micile ecrane de la noi, prin intermediul posturilor precum NTV Moldova (care difuza canalul NTV), RTR (care retransmitea Rossia – RTR) sau Primul în Moldova (care difuza Pervîi Kanal). Impactul acestor produse televizate asupra cetățenilor moldoveni a constituit dintotdeauna subiect de discuții în spațiul public, în contextul amenințărilor constante din afară asupra securității informaționale a Republicii Moldova.
Acum un an, Centrul pentru Jurnalism Independent și-a propus să analizeze buletine de știri și talk-show-uri produse la Moscova și puse post în Moldova, ca să identifice mesajele cu caracter propagandistic și să aprecieze eventualul impact al acestor informații asupra cetățenilor noștri. Am pornit de la întrebarea ce realitate își creionează un telespectator moldovean dacă privește astfel de programe. Iar după ce le-am avut în vizor timp de câteva luni, ne-am convins de promovarea masivă a mesajelor propagandistice proruse și o dezinformare agresivă cu privire la evenimente actuale pe plan extern.
Unul dintre subiectele-cheie depănate la NTV, RTR și Pervîi Kanal începând cu noiembrie anul trecut a ținut de îngrijorările de securitate pe care le genera situația la granița Rusiei cu Ucraina în lunile care au precedat războiului declanșat pe 24 februarie 2022. Evenimentele erau ilustrate cu mesaje precum că „Ucraina concentrează în Donbas armamentul trimis de țările UE și SUA”; că statul vecin nu ar fi liber în luarea deciziilor, ci condus de „curatori” externi; că Occidentul s-ar afla „la limita isteriei: de ce SUA au dezvoltat un război informațional în jurul Ucrainei” sau că „Kievul se pregătește să aplice arma chimică împotriva Donbasului în cel mai scurt timp”. Pe lângă faptul că situația a fost prezentată doar din perspectiva Rusiei – imaginea unui stat care se ține deoparte, dar este pe nedrept făcut responsabil de situația din Donbas –, reporterii au recurs în numeroase rânduri la amestec dintre fapte și opinii („Kuleba [Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe, n.a.], cu un anumit patos nejustificat, a declarat”), au selectat faptele și sursele (ignorarea reacției Ucrainei), au aplicat etichete și calificative („insistența maniacală a Occidentului”, „Vestul colectiv”), au generalizat („tuturor, la Stockholm, le apare întrebarea”) și și-au impus opiniile în știri („Cum poți, cu acești parteneri occidentali, în general, să vorbești despre ceva?”).
În toate programele care au ajuns sub lupa CJI s-a recurs la denigrarea țărilor din Vest și creionarea acestora drept dușmani, în timp ce liderii de la Kremlin erau prezentați ca veritabili salvatori naționali, preocupați constant de menținerea stabilității în Europa. Mai mult, toate acestea au fost oferite la pachet cu limbaj sexist, discurs de ură, stereotipuri, etichetări, denaturarea faptelor și dramatizarea situației, instigare și discriminare – elemente care încalcă grav normele deontologice și pe cele ale Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova. Punctul culminant în evoluția situației geopolitice din regiune a fost atins în seara zilei de 21 februarie, când președintele rus Vladimir Putin a spus că recunoaște entitățile separatiste ce controlează porțiuni din estul Ucrainei drept țări independente și a semnat rapid un decret ce a oficializat acest fapt, iar la 24 februarie Rusia a bombardat teritoriile ucrainene.
Acei telespectatori din Republica Moldova, care au urmărit astfel de emisiuni, au devenit așadar, conștient sau ba, victimele unei realități distorsionate și dezechilibrate, lăsându-se manipulați și intoxicați, dar și „pregătiți” să perceapă într-o anumită lumină evoluția relațiilor ruso-ucrainene și escaladarea tensiunilor.
RELATĂRILE DE DUPĂ INTERZICEREA ȘTIRILOR RUSEȘTI
La scurt timp după debutul războiului, Comisia pentru Situații Excepționale a revenit la „legea antipropagandă”, obligând posturile de radio, TV și distribuitorii de servicii media din Republica Moldova să suspende, pe perioada stării de urgență, difuzarea și retransmisia programelor produse în state ce nu au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră. În consecință, retransmiterea buletinelor de știri și a talk-show-urilor din Federația Rusă, cu conținut nociv, a fost sistată. Interdicția a fost reintrodusă ulterior și în lege, la începutul verii. Mai exact, potrivit Codului serviciilor media audiovizuale, în vederea protejării spaţiului audiovizual naţional şi asigurării securităţii informaţionale:
(a)furnizorii de servicii media audiovizuale nu vor difuza, iar distribuitorii de servicii media audiovizuale nu vor retransmite programe audiovizuale de televiziune și de radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic, care au fost produse în alte state decât statele membre ale Uniunii Europene, în Statele Unite ale Americii, Canada și statele care au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, cu excepția filmelor și a emisiunilor de divertisment care nu au conținut militarist; b) furnizorii de servicii media nu vor difuza, iar distribuitorii de servicii media nu vor retransmite programe audiovizuale care, indiferent de proveniența lor, justifică războaiele de agresiune, neagă crimele de război şi crimele împotriva umanităţii sau incită la ură.
Ulterior intrării în vigoare a acestor modificări, de pe micile ecrane din Moldova într-adevăr au dispărut buletinele de știri croite în redacțiile de la Moscova sau emisiunile de dezbateri cu puternice mesaje propagandistice și retorică agresivă a Kremlinului împotriva Occidentului. „Curățarea” spațiului nostru informațional de astfel de elemente a fost și este văzută de mulți drept o măsură indubitabil necesară, urgentă în actualul context regional și cu cel mai rapid impact în lupta cu dezinformarea și propaganda prorusă într-o societate în care educarea mediatică a cetățenilor constituie o provocare pe termen lung. Telespectatorii au rămas însă cu știrile și emisiunile locale, multe dintre care, așa cum demonstrează monitorizările de conținut desfășurate de CJI, de asemenea nu respectă unele norme etice și deontologice sau manipulează prin felul în care tratează evenimentele.
Cu referire la război, un prim fenomen observat la canale precum NTV Moldova, Primul în Moldova și Accent TV a fost omisiunea – decizia de a exclude complet din agenda zilnică știrile despre mersul conflictului de la granița cu Republica Moldova. Această „tactică a struțului cu capul în nisip” a persistat la cele trei canale pentru primele cel puțin două săptămâni, sau poate mai mult, timp în care s-a vorbit continuu despre scumpiri, anchete penale, vizite oficiale, probleme interne ale statului și chiar despre fluxul mare de refugiați ucraineni, dar niciun detaliu despre cum decurge războiul, nicio referire la acțiunile părților implicate în conflict, bombardamente sau decese, precum și nicio secvență video relevantă pentru ilustrarea unui conflict armat în plină desfășurare. Acest procedeu de trecere cu vederea a unui subiect de maxim interes public este periculos pentru că-i face pe telespectatori să-și creeze opinii unilaterale, riscând astfel să gândească și să acționeze într-un mod compatibil cu interese care de fapt nu le sunt proprii.
Ascultați și Podcastul cu MINTE: „Despre omisiune sau manipularea prin tăcere”
Și la o lună distanță unele posturi de televiziune evitau să relateze direct despre războiul din Ucraina. Tabloul nu s-a schimbat prea mult nici peste jumătate de an, CJI constatând că NTV Moldova, de exemplu, a evitat și atunci să relateze despre aceste evenimente – în nicio zi din 15-19 august nu au fost date pe post știri privind războiul, chiar dacă în buletin s-au regăsit știri externe, iar la nivel internațional pe atunci se intensificaseră discuțiile privind situația de la Centrala nucleară de la Zaporojie. Alte televiziuni monitorizate au relatat obiectiv despre acest război (Prime TV, Jurnal TV sau PRO TV Chișinău), în timp postul public de televiziune Moldova 1, deși oferea informații la zi despre situația din Ucraina, și-a permis un dezechilibru în prezentarea surselor – deseori, poziția Federației Ruse a lipsit în știri, chiar dacă la nivel internațional existau declarații ale reprezentanților Moscovei.
CJI a identificat omisiunea faptelor, fragmentarea informației, eliminarea totală din știri a unor persoane și instituții relevante și la compania de televiziune MIR, printre fondatorii căreia este și statul Republica Moldova. Asta după ce am stat cu ochii pe postul MIR 24, unul dintre cele două posturi pe care le deține compania, tot în ultimele zile de februarie, când tocmai începuseră bombardamentele rusești pe teritoriile ucrainene. În mai multe știri avute în vizor, precum și într-o emisiune analitică de weekend, canalul a ilustrat din plin realitățile ultimelor zile din perspectiva Rusiei și Belarusului, fără o minimă reflectare a poziției Ucrainei sau a omis detalii relevante despre șirul evenimentelor din statul vecin ori despre protestele de acea vreme din Belarus. Acest post TV, finanțat inclusiv din bugetul statului, a promovat insistent acțiunile autorităților din Rusia și Belarus, cum este promovată cultura și limba rusă, cât de rău este Occidentul care pune piedici dezvoltării statelor din CSI și a omis total subiecte cu adevărat relevante, înșelând publicul și insuflând o atitudine tolerantă față de „liderii pașnici” de la Moscova și Minsk.
OPTICA DEZECHILIBRATĂ A TELEVIZIUNILOR AFILIATE POLITIC
Posturile TV afiliate unor partide politice sau lideri de formațiuni au continuat să-și favorizeze patronii, plasându-i în lumină pozitivă atunci când au informat telespectatorii despre unele evenimente publice. Un exemplu relevant este interzicerea în Moldova, în luna aprilie, a simbolurilor utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război și crime împotriva umanității, printre care și Panglica Sfântului Gheorghe. Primul în Moldova și NTV Moldova au transmis pe larg reacțiile critice ale exponenților Partidului Socialiștilor la adresa guvernării, după ce inițiativa a fost promovată, fără opinii alternative și garantarea dreptului la replică a celor din Partidul Acțiune și Solidaritate, dar cu generalizări și amestec dintre fapte și opinii.
Pe de altă parte, posturi precum TV6 au favorizat Partidul Șor în abordarea protestelor antiguvernamentale din Capitală, cărora formațiunea le-a dat startul la începutul toamnei. Deși a respectat echilibrul surselor și opiniilor, fiind prezentate deopotrivă revendicările organizatorilor și nemulțumirile participanților la adresa puterii, precum și reacțiile guvernării la evenimentele din centrul Chișinăului, detaliile și nuanțele au făcut diferența. TV6 a preferat să scoată în prim-plan acțiunile Poliției care ar fi împiedicat acțiunile de protest, dificultățile cu care s-ar fi ciocnit unii cetățeni care au vrut să ajungă la manifestație și au omis să ofere detalii despre dosarele penale în care figurează liderii Partidului Șor. La polul opus, televiziuni precum Moldova 1, TV8, Pro TV Chișinău sau TVR Moldova au insistat pe detalii ce au plasat în lumină negativă organizatorii și evenimentele lor – protestatari aduși organizat, plătiți, hrăniți, agramați sau confuzi.
Modul în care a fost prezentată ziua de 9 Mai 2022 în buletinele de știri a lăsat impresii contradictorii, oglindind disensiunea din societate asupra aceluiași eveniment istoric – Victoria în cel de-al Doilea Război Mondial. S-a observat în special dezechilibrul în voxurile din știrile NTV și Primul în Moldova, precum și lipsa dreptului la replică în cazul acuzațiilor transmise de Jurnal TV. Nu în ultimul rând, am remarcat o mediatizare trunchiată și în cazul subiectului privind eventuala reorganizare a sistemului de învățământ superior din Republica Moldova, inițiativă pe buzele tuturor la sfârșitul lunii iunie și început de iulie. Știrile dintr-o singură sursă, amestecul dintre fapte și opinii sau lipsa dreptului la replică au fost admise și la NTV Moldova, și Jurnal TV, și Pro TV, precum și la postul public Moldova 1. Instituțiile de presă care au ales să abordeze subiectul superficial sau, mai grav, să-l politizeze, pur și simplu și-au lipsit audiența de șansa să afle care sunt în prezent lacunele sistemului educațional din Republica Moldova – o problematica fiind crucială reieșind din rolul pe care îl are educația în evoluția unei societăți.
REALITĂȚI PARALELE
Potrivit ultimelor sondaje sociologice, televiziunea rămâne cea mai populară sursă de informare în Republica Moldova, ceea ce înseamnă că, zi de zi, o bună parte dintre cetățeni butonează posturile noastre TV în căutarea informațiilor despre evenimentele zilnice care-i vizează direct sau indirect. Acești cetățeni, să recunoaștem, de multe ori nu privesc cu cel mai critic ochi ceea ce le livrează jurnaliștii, motiv pentru care calitatea și complexitatea informațiilor devine crucială.
Revenind la întrebarea de la care am pornit – ce realitate își creionează un telespectator moldovean dacă privește unele posturi de televiziune – la un an distanță ne dăm seama că e vorba de mai multe realități paralele. Deși cunoaștem că nu e „sănătos” să urmărim un singur post TV, în Republica Moldova o astfel de practică poate fi chiar riscantă. Poate fi periculos să urmărești și două-trei canale dacă acestea îți vând aceeași abordare a faptelor, una trasă la indigo, cu încălcări legale și etice, cu glorificarea unora și denigrarea altora, cu fraze și procedee folosite special ca să manipuleze și să dezinformeze ori ignorând evenimente grave care parcă nici nu ar avea loc. În timp, telespectatorii care consumă cu predilecție astfel de mesaje ajung să ia decizii ce riscă să fie în detriment propriu, ca indivizi, sau în detrimentul societății din care fac parte, că e vorba de exprimarea votului în alegeri, respectarea unor norme pe vreme de pandemie sau susținerea unui război. Și, precum ne-am convins, nu e vorba doar de conținuturi ce ni se pun pe tavă de la Moscova ori Bruxelles, or noi, acasă, suntem zilnic martori ai fabricării unei cantități suficiente de dezinformare și manipulare.
Victoria Dodon, jurnalistă
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Combaterea propagandei și a manipulării prin instrumente de educație media”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în perioada noiembrie 2021 –noiembrie 2022, cu sprijinul organizației Black Sea Trust, un proiect al Fondului German Marshall al Statelor Unite. Opiniile exprimate în acest material nu le reprezintă neapărat pe cele ale Black Sea Trust sau ale partenerilor săi.
