Consiliul Audiovizualului (CA) a examinat în ședința din 5 aprilie o petiție ce vizează un interviu difuzat în luna februarie de jurnalistul Adrian Prodan pe canalul său de Youtube, în care nu ar fi fost garantată protecția unei minore aflată în situație vulnerabilă. Membrii autorității au avut opinii împărțite pe marginea cazului. Cu o zi mai devreme, cu privire la același subiect, Consiliul de Presă a publicat o decizie din 28 martie, în care constată că moderatorul a încălcat mai multe prevederi ale Codului deontologic al jurnalistului.
Petiția examinată de CA a parvenit de la Avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, și avocata Rodica Șpac și se referă la interviul cu titlul „Sora a fost luată din familie şi de 4 luni nu ştiu nimic de ea, mama a dispărut, tata este reţinut”, publicat de jurnalistul Adrian Prodan pe canalul său de Youtube la 22 februarie 2024. În discuție se povestește despre un caz de abuz sexual online, cu implicarea unei victime minore. Petiționarii au afirmat între altele că autorul interviului a solicitat detalii despre victimă și acțiunile acesteia; au fost divulgate numele, localitatea și date despre familie, ceea ce ar fi expus copilul public. În plus, jurnalistul a difuzat informații despre un caz de rezonanță, în baza unei singure surse, fără a se documenta din cel puțin câteva surse și fără a verifica informațiile prezentate.
Ca urmare a monitorizării desfășurate de angajații Consiliului, s-a constatat că minorul putea fi identificat în mod indirect, în urma vizionării materialului. „În interviu se menționează prenumele și vârsta copilului și a tatălui. Cazul a fost unul răsunător, preluat de mai multe portaluri de știri. Indirect, copilul poate fi identificat”, a precizat între altele raportorul.
Autorul materialului, Adrian Prodan, a explicat în cadrul ședinței că scopul interviului nu a fost să critice pe cineva sau să divulge identitatea victimei. „Realizez de câțiva ani astfel de interviuri și nu m-am gândit că voi ajunge în fața voastră. S-a oferit dreptul la replică. Nu cred că fata putea fi identificată ca urmare a materialului”, a insistat el.
VIZIUNI ÎMPĂRȚITE LA CA
Examinarea unui produs media distribuit pe Youtube este o premieră la Consiliul Audiovizualului, platforma fiind catalogată drept un serviciu media audiovizual neliniar. Opiniile membrilor CA la subiect s-au împărțit. „Este vorba doar de prenume și asta nu duce la identificarea minorei. Pe de altă parte, există indicii indirecte. Din perspectiva protecției minorului, nu văd gravitate, dar vorbim totuși despre o persoană vulnerabilă”, s-a expus Liliana Vițu, președinta CA.
„Faptul că Youtube nu este reglementat în Republica Moldova nu vă exonerează pe dumneavoastră, în calitate de jurnalist, de responsabilitate. Cred că este la limită dacă ați încălcat sau nu Codul serviciilor media audiovizuale, dar problema undeva există. Subiectul este mai complex. Este un cerc vicios, dacă mergem pe extreme”, a declarat Aneta Gonța, adjuncta instituției.
Iar membrul CA Ruslan Mihalevschi a precizat că Youtube este un serviciu de platformă de partajare a conținutului video și nu poartă răspundere editorială. „Răspunderea editorială îi aparține lui Adrian Prodan. Nu pot spune că este o încălcare, dar la realizarea emisiunilor jurnaliștii trebuie să fie atenți. Nu sunt de acord că s-a admis revictimizarea. Organele de urmărire penală au dat prea multe detalii cu privire la acest caz și asta a trezit un interes nesănătos față de subiect”, a menționat el.
În schimb, membra CA Tatiana Cristenco a accentuat că „în acest program sunt vociferate câteva indicii care pot duce la identificarea indirectă a copilului” și a solicitat sancționarea serviciului media audiovizual neliniar Prodan Adrian „Istorii de viață care merită vorbite” prin avertizare publică. Propunerea a întrunit trei voturi pro și trei voturi contra, ceea ce înseamnă că nu a s-a putut emite nicio sancțiune, doar admiterea petiției.
Membrul CA Eugen Râbca, care a votat împotriva aprobării raportului de monitorizare, a avut o opinie separată: „Adrian Prodan trebuie să înceteze să încalce principiul protecției minorilor, prevăzut în art. 15 din Codul serviciilor media audiovizuale. Consider că acest program, care a avut inclusiv scopul de a atenționa autoritățile, putea fi realizat și fără a oferi detalii ce încalcă principiul protecției minorilor”.
DECIZIA CONSILIULUI DE PRESĂ
Subiectul a fost examinat și la Consiliul de Presă, pe 28 martie, după ce a fost sesizat de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Avocatul poporului pentru drepturile copilului și Centrul Internațional „La Strada”. În urma examinării cazului, Consiliul a constatat încălcarea de către jurnalistul Adrian Prodan a prevederilor Codului deontologic ce vizează colectarea și tratamentul informației, verificarea faptelor, viața privată, protecția persoanelor în situații vulnerabile, protecția copiilor. Potrivit aceleași decizii, autorului i se recomandă să excludă videoul reclamat de pe canalul său de Youtube.
„Jurnalistul este dator să anticipeze eventualele efecte negative pe care le poate avea mediatizarea cazurilor de abuz asupra copiilor sau adulților și să nu profite de vulnerabilitatea persoanelor pentru a-și realiza materialele. Copilul despre care se vorbește în materialul reclamat poate fi ușor recunoscut, în condițiile în care i se pronunță numele de mai multe ori și sunt oferite detalii despre familia sa. În consecință, el ar putea fi supus unor noi abuzuri, poate fi intimidat sau discriminat, ceea ce îl va expune altor suferințe”, conchid membrii Consiliului de Presă.
Într-o analiză pentru Mediacritica, președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, susținea că instituția primește foarte des linkuri de pe Youtube sau alte platforme cu conținut mediatic la care „unui om decent îi este jenă să se uite”. „Sunt, de regulă, istorii lacrimogene, în care femei sau bărbați, victime ale unor abuzuri sau altor situații traumatizante, fac destăinuiri, povestesc detalii din viața intimă, plâng… Desigur, astfel de istorii nu sunt nici pe departe de interes public, ci urmăresc un singur scop – să adune audiență pentru deținătorul videoblogului. Oamenii care ni le expediază sunt revoltați și ne întreabă: de ce nu faceți nimic cu acești videobloggeri? Cum pot fi ei responsabilizați? Ei profită de nenorocirile oamenilor și scot audiență din suferință”.
Despre aceste probleme semnalăm regulat pe Mediacritica. Un exemplu AICI și AICI.
