Cea de-a 31-a ediție a Zilei Internaționale a Libertății Presei este marcată în acest an sub semnul importanței jurnalismului și libertății de exprimare în contextul schimbărilor climatice. UNESCO atrage atenția că campaniile de dezinformare pun la îndoială cunoștințele și metodele de cercetare științifică în legătură cu tripla criză planetară – schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea aerului.
Schimbările climatice, care devin tot mai evidente în ultimii ani, bulversează nu doar mediul și ecosistemele, dar și viața a miliarde de persoane din întreaga lume. Iată de ce, consideră UNESCO, rolul jurnaliștilor este crucial. „Ei sunt în prima linie a luptei colective pentru sănătatea planetei noastre”, se arată în comunicat.
Cu toate acestea, atacurile persistente asupra validității științei reprezintă o amenințare serioasă pentru un dialog public divers și clar. De fapt, informațiile false și care manipulează la tematică schimbărilor climatice, în multe cazuri, generează îndoieli și neîncredere în ceea ce privește impactul lor și necesitatea unor măsuri urgente, subminând astfel eforturile internaționale de remediere a crizei climatice.
UNESCO consideră că „dezinformarea și informația incorectă referitoare la problemele de mediu pot diminua sprijinul public și politic pentru acțiunile climatice și pot contribui la lipsa unor politici eficiente de protecție a comunităților vulnerabile afectate de schimbările climatice, cu o atenție specială asupra femeilor și fetelor, deoarece acestea pot amplifica inegalitățile deja existente”.
Și Republica Moldova este ținta dezinformărilor despre schimbările climatice, mai ales pe rețelele sociale.
Într-o ediție a Podcastului cuMINTE, Elena Tacu, coordonatoare de proiect în cadrul organizației neguvernamentale „EcoVisio”, îndemna cetățenii „să nu se informeze din știri senzaționale despre ceea ce se întâmplă, pentru că de acolo nu afli despre esența problemei și despre cât de intersectate sunt toate, cum este totul legat”.
„Consumați mai puțină informație despre catastrofe. E de ajuns să ieșiți afară ca să le vedeți. Deci, schimbările climatice nu țin de chestii de care noi nu putem să ne atingem, pentru că ele se întâmplă lângă noi, ele sunt aici, la noi acasă. Dacă ne expunem excesiv informațiilor despre ce se întâmplă în incendiile din Grecia, incendiul din Kazakhstan, incendiul de acolo și de dincolo, psihologic nu o să rezistăm și intervine fenomenul în care noi ne detașăm complet de la ceea ce se întâmplă. Pentru mine are sens să știm că asta este ceea ce se întâmplă, să avem acces la informații despre ce acțiuni trebuie întreprinse, nu doar la nivel personal, dar de ce acțiuni avem nevoie la nivelul societății, a comunității și să acționăm în acea direcție, pentru că ființa umană este o ființă rațională, până la urmă. Asta înseamnă că noi atunci când înțelegem că se întâmplă ceva, putem să acționăm în baza rațiunii, deși eu nu am nevoie tot timpul să fiu îngrozită de consecințele schimbărilor climatic, pentru ca să acționez. Eu am fost îngrozită o dată și îmi ajunge. Informați-vă nu din știri senzaționale despre ceea ce se întâmplă, pentru că de acolo nu afli despre esența problemei și despre cât de intersectate sunt toate, cum este totul legat. De acolo afli despre ce s-a întâmplat și gata, dar noi vrem să înțelegem de ce acel ceva se întâmplă și ce trebuie să facem. Respectiv, ne informăm nu din știri, dar intrăm în profunzime, iar știrile le păstrăm pentru a înțelege ce se întâmplă atunci când avem nevoie”, declara atunci Elena Tacu.
