Republica Moldova ar putea avea în curând o nouă lege a mass-mediei, fiind obligată să armonizeze legislația națională cu normele Uniunii Europene. Documentul, la proiectul căruia lucrează în prezent un grup de experți, ar urma să soluționeze un șir de lacune din domeniu, între care reglementarea mass-mediei online și a altor creatori de conținut. Opiniile privind necesitatea reglementării activității influencerilor se împart.
Primele discuții despre prevederile viitoarei legi au fost abordate public în cadrul Forumului Mass-Media din toamna anului trecut. Atunci, reprezentanți ai societății civile și autorități au vorbit despre provocările reglementării domeniului online. Tatiana Puiu, experta care face parte din grupul de lucru pentru pregătirea proiectului de lege, susține că scopul principal al proiectului vizează ajustarea legislației conform normelor europene.
„Nu ne-am propus să reglementăm influencerii. Întrucât se propune introducerea unor definiții noi conform reglementărilor UE, în particular al European Media Freedom Act sau Legea europeană pentru libertatea mass-mediei, a trebuit să facem o distincție dintre jurnaliști și alți creatori de conținut. Cu alte cuvinte, interzicerea instigării la discriminare, violență, război, ură și intoleranță, precum și reglementările privind protecția copiilor, comentariile și comunicările comerciale se vor aplica tuturor formelor de comunicare care reprezintă servicii media, inclusiv serviciilor furnizate de influenceri”, explică Tatiana Puiu.
Potrivit ei, activitatea influencerilor trebuie să fie axată pe transparență, responsabilitate și protecția consumatorilor: „Iată de ce ne-am propus să introducem definiția altor creatori de conținut, ca de exemplu influencerii. Activitatea de influencer poate avea o componentă economică, constând în obținerea de venituri prin monetizarea conținutului, colaborări comerciale, publicitate sau sponsorizări. Influencerii trebuie să respecte legislația în vigoare privind publicitatea, protecția consumatorilor și alte norme aplicabile, inclusiv cerințele de transparență în promovarea intereselor comerciale, în condițiile Legii cu privire la comerțul interior”.
Președinta Comisiei parlamentare pentru mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, explică faptul că, deocamdată, grupul de lucru discută doar despre posibilitatea introducerii noțiunii de creator de conținut digital, fără a aborda alte reglementări aplicate influencerilor.
„În prezent, discutăm numai despre posibilitatea introducerii noțiunii de creator de conținut digital (influencer) în contextul elaborării unei noi legi a presei. Acesta ar putea fi definit ca un autor de produse informaționale finite, realizate în scop informativ, educativ sau recreativ și destinate unui public larg, în situația în care acesta întrunește condițiile stabilite pentru serviciile mass-media și își asumă responsabilitatea editorială”, a detaliat deputata pentru Mediacritica. Legislatoarea a ținut să precizeze că „alte contexte de reglementare, existente în alte țări, deocamdată nu au fost examinate”.
„SĂ NU TRANSFORMĂM REGLEMENTĂRILE ÎN CENZURĂ”
Antreprenorul Artur Gurău atrage atenția asupra riscului ca orice reglementare să devină un mijloc de cenzură. „Influencerii nu ar trebui să fie «reglementați» în mod excesiv, ci mai degrabă ar trebui dezvoltate mecanisme de colaborare eficientă cu aceștia, promovând practici corecte și transparente. Mulți influenceri funcționează ca entități comerciale, având companii proprii, fiind deja supuși legislației fiscale și comerciale din Republica Moldova”, își argumentează el viziunea.
Artur Gurău mai subliniază că activitatea influencerilor generează taxe și contribuții într-un mod deja reglementat de cadrul fiscal existent.
„În loc să fie suprasolicitați prin reglementări stricte, influencerii ar trebui sprijiniți în a adopta practici comerciale corecte, la fel și în promovarea unei activități etice în ceea ce ține de abordarea unor subiecte de interes public. Comunitatea de creatori are capacitatea de a se autoreglementa. Este mai benefic să se creeze un mediu prietenos și transparent pentru influenceri, care să le faciliteze integrarea în economia oficială și să maximizeze impactul pozitiv asupra societății prin colaborări și parteneriate pozitive în loc de măsuri restrictive”, conchide antreprenorul.
„INFLUENCERII AU UN CUVÂNT MAI PUTERNIC DECÂT TELEVIZIUNILE. ESTE IMPORTANT SĂ FIE RESPONSABILIZAȚI”
Iar co-fondatorul proiectului #zerodoi, actorul Cătălin Lungu consideră că influencerii trebuie responsabilizați, având în vedere impactul tot mai mare pe care aceștia îl au asupra opiniei publice, uneori chiar mai mare decât televiziunile și canalele media reglementate. Influencerul subliniază pericolul promovării senzaționalului în detrimentul adevărului și riscurile manipulării urmăritorilor, fie din necunoaștere, fie cu intenție.
„Influencerii au uneori un cuvânt mai puternic decât televiziunile sau canalele ale căror informație e reglementată, de asta e important să responsabilizăm și influencerii. Adevărul începe să fie neimportant, senzationalul e cel care face vizualizări. În această fugă după like-uri, influencerii vor să pară interesanți, deseori manipulând urmăritorii ori în necunoștință de cauză ori din rea intenție. Bineînțeles că influencerii au pretenția să poată să se exprime liber, cu toate astea, a vorbi liber nu înseamnă a spune orice prostie neadevărată, e important să avem o înțelegere în ceea ce privește conținutul manipulator, fals și periculos”, precizează Cătălin Lungu pentru Mediacritica.
Din punct de vedere legal, Cătălin Lungu consideră că influencerii trebuie să fie trași la răspundere în mod public pentru informațiile pe care le promovează.
„Una dintre metodele de responsabilizare e presiunea publică, tragerea la răspundere în mod public, analiza publică a conținutului pe care îl postează influencerul. Din punct de vedere legal, cred că fiecare om, mai ales influencerii, trebuie să fie responsabilizați să spună adevărul, pentru că o lume în care minciuna prevalează, e o lume periculoasă, iar influencerii au un cuvânt serios de spus în aceasta ecuație”, conchide actorul.
„INFLUENCERII TREBUIE SĂ POARTE RESPONSABILITATE”
De cealaltă parte, Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă, consideră că activitatea influencerilor, având un impact asupra maselor, ar trebui să fie reglementată pentru a evita abuzurile. „Există țări în care această activitate este demult reglementată, în sensul în care influencerii trebuie să poarte responsabilitate atunci când fac publicitate sau promovează produse ce sunt dăunătoare. Prima și cea mai mare provocare va fi să definim noțiunea de influencer, deoarece sub această etichetă intră persoane care fac conținut variat, de la divertisment până la analiză politică”, susține jurnalista.
Viorica Zaharia mai precizează că o eventuală lege ce vizează influencerii ar trebui să conțină și prevederi cu caracter deontologic, pentru a responsabiliza creatorii de conținut care influențează opinia publică, mai ales pe cei care abordează teme de interes general.
„În ceea ce privește etica, am discutat acest subiect în cadrul Forumului Mas–Media, în contextul modificărilor aduse Codului deontologic. Am încercat să includem și să responsabilizăm persoanele care, deși sunt considerate influenceri în prezent, au fost anterior jurnaliști și desfășoară activități ce se intersectează cu jurnalismul, de exemplu cei care realizează analize video despre situația actuală din țară sau din străinătate, cei care fac interviuri în mod sistematic și susțin că acționează în interes public. Această activitate, deși unii o consideră specifică influencerilor, pentru profesioniștii din media se apropie mai mult de jurnalism. Astfel, în Codul deontologic am introdus prevederi care încurajează respectarea unor norme etice clare. Dacă s-ar elabora o lege referitoare la activitatea de influencer, cred că această lege ar trebui să conțină și anumite prevederi din zona deontologiei”, a conchis jurnalista.
FRANȚA, PRIMA ȚARĂ DIN UE CARE A REGLEMENTAT ACTIVITATEA INFLUENCERILOR
În luna iunie 2023, Mediacritica scria că Franța devenea prima țară din Uniunea Europeană care a adoptat o lege cu referire la reglementarea activității influencerilor în mediul online. Între altele, legea prevede interzicerea promovării de către influenceri a unor practici precum chirurgia estetică sau „abstinența terapeutică”. De asemenea, documentul interzice sau reglementează strict promovarea mai multor dispozitive medicale, interzice promovarea produselor care conțin nicotină, nu și a produselor alcoolice. De asemenea, influencerii nu mai pot promova abonamente pentru pronosticuri sportive, iar reclama jocurilor de noroc și a banilor a fost limitată la platformele care permit tehnic interzicerea accesului minorilor la un astfel de conținut.
Orice parteneriat plătit trebuie indicat ca atare, cu mențiunea „publicitate” sau „colaborare comercială”, afișată într-un mod „clar, lizibil și identificabil pe imagine sau pe videoclip, în toate formatele, pe întreaga perioadă a promovării”. Încălcarea acestor prevederi poate fi pedepsită cu doi ani de închisoare și o amendă de 300.000 de euro.
