Parlamentul European a adoptat miercuri, 14 iunie, un prim act legislativ ce vizează reglementarea inteligenței artificiale (IA). Documentul a fost aprobat cu 499 de voturi pentru, 28 împotrivă și 93 de abțineri și va servi drept punct de pornire pentru discuții cu statele membre ale UE privind forma finală a legii. Noile norme ar urma să garanteze că IA dezvoltată și utilizată în Europa respectă pe deplin drepturile și valorile Uniunii Europene, inclusiv supravegherea umană, siguranța, viața privată, transparența, nediscriminarea și bunăstarea socială și de mediu, se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului European.
Potrivit Parlamentului European, prin adoptarea unei legislații privind IA se dorește garantarea faptului că sistemele de inteligență artificială, folosite în UE, sunt „sigure, transparente, trasabile, nediscriminatorii și ecologice, iar sistemele IA trebuie supravegheate de oameni, nu prin procese automatizate, pentru a evita rezultatele dăunătoare”.
Noile reguli stabilesc obligații pentru furnizori și utilizatori în funcție de nivelul de risc al sistemului de inteligență artificială utilizat: inacceptabil, ridicat, limitat, precum și IA de tip generativ.
CE PRESUPUN DIFERENȚIERILE DE RISC
Potrivit documentului, sistemele de IA cu un nivel inacceptabil de risc pentru siguranța oamenilor ar urma să fie interzise. Acestea includ bunăoară manipularea cognitiv-comportamentală a persoanelor sau a anumitor grupuri vulnerabile sau sistemele de identificare biometrică în timp real și la distanță, cum ar fi recunoașterea facială (cu unele excepții).
Sistemele cu risc ridicat sunt cele care afectează negativ siguranța sau drepturile fundamentale și urmează să treacă printr-o procedură de evaluare înainte de a fi puse pe piață. Acestea includ: sisteme IA utilizate în produsele ce intră sub incidența legislației UE privind siguranța produselor (jucării, aviație, mașini, dispozitive medicale și ascensoare); sisteme biometrice de clasificare ce folosesc caracteristici sensibile (de exemplu, genul, rasa, etnia, statutul de cetățenie, religia, orientarea politică); sisteme polițienești bazate pe analiza predictivă (bazate pe profilare, localizare sau comportamentul infracțional anterior); sisteme de recunoaștere a emoțiilor, folosite la locul de muncă sau în cadrul instituțiilor de învățământ ori în domeniul aplicării legii sau al gestionării frontierelor; sistemele de IA folosite pentru a influența alegătorii și rezultatul alegerilor și sistemele de recomandare, utilizate de platformele de comunicare socială (cu peste 45 de milioane de utilizatori).
Sistemele de IA cu risc limitat vor trebui să respecte cerințe minime de transparență care să permită utilizatorilor să ia decizii în cunoștință de cauză. Mai exact, după ce a interacționat cu aplicațiile, utilizatorul poate decide dacă dorește să le folosească în continuare. „Utilizatorii trebuie să fie informați atunci când interacționează cu IA. Această cerință include sisteme IA care generează sau manipulează imagini, conținut audio sau video, de exemplu deepfakes”, explică Parlamentul European.
OBLIGAȚII PENTRU ChatGPT
Potrivit documentului, sistemele de inteligență artificială de tip generativ, cum ar fi ChatGPT, ar trebui să respecte cerințele de transparență (adică să divulge când un conținut a fost generat de IA, inclusiv pentru a ajuta la distingerea așa-numitelor imagini „deep fake” de cele reale) și să introducă garanții împotriva generării de conținut ilegal. În plus, la dispoziția publicului vor trebui puse și rezumate detaliate ale datelor protejate prin drepturi de autor, folosite pentru a antrena aceste sisteme.
În context, eurodeputații susțin că doresc „să consolideze dreptul cetățenilor de a depune plângeri despre sistemele de IA și de a primi explicații despre deciziile bazate pe sisteme de IA cu grad ridicat de risc, care au un impact semnificativ asupra drepturilor lor fundamentale”.
„Legea IA va da tonul la nivel mondial în ceea ce privește dezvoltarea și guvernanța inteligenței artificiale, asigurându-se că această tehnologie, menită să transforme radical societățile noastre prin beneficiile masive pe care le poate oferi, evoluează și este utilizată în conformitate cu valorile europene ale democrației, drepturilor fundamentale și statului de drept”, a declarat coraportorul Dragoș Tudorache în ziua votării proiectului.
Parlamentul European precizează că urmează să fie demarate discuții cu țările UE, în Consiliu, cu privire la forma finală a legii. Obiectivul este să se ajungă la un acord până la sfârșitul acestui an.
