Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a publicat raportul de monitorizare a narațiunilor de dezinformare de pe YouTube în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, care au avut loc la 28 septembrie 2025.
YouTube a devenit în ultimii ani o platformă tot mai relevantă în arhitectura informațională online a Republicii Moldova, consolidându-și rolul nu doar ca sursă de divertisment, ci și ca spațiu de formare a opiniei publice privind evenimentele social-politice de interes major.
Rețeaua se clasează pe locul al doilea ca notorietate între cele mai populare rețele sociale din țară, potrivit celor mai recente cercetări ale Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). Studiul de audiență a mass-media din Republica Moldova, publicat de CJI în iunie 2025, arată că YouTube reprezintă una dintre principalele surse de informare pentru majoritatea populației: 85% dintre respondenți declară că utilizează platforma în mod constant, peste jumătate (52%) accesând-o zilnic. Publicul YouTube este preponderent tânăr (18–24 de ani), activ profesional, cu un nivel mediu sau superior de educație și venituri peste media națională, concentrat în mediul urban – în special în regiunile de sud, nord și municipiul Chișinău.
În acest context, CJI a analizat conținutul publicat pe 15 canale de YouTube între 29 august și 28 septembrie 2025, pentru înțelegerea modului în care platforma contribuie la modelarea percepțiilor publice, amplificarea mesajelor nocive și influențarea comportamentului electoral.
Printre principalele constatări:
- Narațiunile dominante au vizat delegitimarea autorităților proeuropene și a Maiei Sandu în calitate de șefă a statului, vehiculându-se teme recurente precum represiunea politică, falsificarea alegerilor, persecuția opoziției și capturarea statului de către Occident sau NATO;
- Cadrul conspiraționist a fost portretizat în special prin figura lui George Soros și a „sorosiștilor”;
- Dezinformarea a fost propagată prin mai multe canale interconectate, inclusiv foști furnizori de servicii media audiovizuale care, după suspendarea licențelor, au migrat pe YouTube și au continuat să difuzeze conținut partizan și adesea sincronizat;
- Comentariile utilizatorilor au avut un rol amplificator major, multiplicând de câteva ori volumul narațiunilor prezente în videoclipuri. A fost identificată și o activitate intensă, uneori coordonată, a unui număr restrâns de comentatori.
Monitorizarea a fost desfășurată în cadrul proiectului „Presă rezilientă, alegători informați: protejarea alegerilor din Moldova împotriva dezinformării”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate în analiză aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția donatorului.
