Ziua Limbii Române și accentele unor posturi TV în reflectarea evenimentului

Foto: Jurnal.md

Ziua Limbii Române, sărbătorită pe 31 august în Republica Moldova, a constituit un subiect important în principalele programe de știri ale televiziunilor autohtone. Fiecare redacție a avut un unghi diferit de abordare, reieșind inclusiv din sursele citate, spațiul dedicat acestei teme sau locul știrilor în buletine.

NTV Moldova, care, așa cum arată pe site-ul său, difuzează în limbile rusă și moldovenească (RU/MD), și-a intitulat reportajul de la festivitățile dedicate limbii române „Un omagiu limbii țării”. Prezentatoarea a afirmat în intro că  „Moldova marchează astăzi sărbătoarea națională Limba Noastră” sau bunăoară că, „cu prilejul sărbătorii Limba Noastră, premierul Natalia Gavrilița a plasat pe rețelele sociale un mesaj  de felicitare adresat cetățenilor”. Deși, în mesajele președintei Maia Sandu, prim-ministrei Natalia Gavriliță, citate de pe rețelele sociale, precum și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, dar și altor participanți la manifestație se vorbește despre limba română, iar postul TV le citează, s-a observat că jurnaliștii NTV Moldova au evitat să rostească ei înșiși acest termen, insistând pe „limba noastră”. 

RTR Moldova, spre deosebire de cele mai multe canale TV vizate, a decis să deschidă buletinul cu știri la subiect. Postul s-a axat doar pe partea oficială  a evenimentului: „Astăzi, în toată țara a fost sărbătorită Ziua Limbii Române. De dimineață, conducerea țării, dar și mai mulți oficiali, au venit cu mesaje de felicitare”. Postul îi citează pe Ambasadorul SUA Kent D. Logsdon și pe șeful Delegației UE la Chișinău, Janes Mazeiks, care au recitat din creația lui Grigore Vieru, în limba română, dar și pe președintele României, Klaus Iohannis. Reportajele din teren au lipsit.

La postul TV6 aceste reportaje au fost prezente, și nu doar de la manifestațiile din Chișinău, ci și de la Orhei. Atât reporterii, cât și cetățenii intervievați au vorbit despre limba română, în cei mai fastuoși termeni: „prin aceasta noi arătăm că suntem români și obținem un loc în lume”;  „Limba noastră cea română este limba poporului, limba pământului moldav, a spațiului dintre Prut și Nistru”; „Sărbătoarea cea mai importantă pentru poporul nostru moldovenesc, fiindcă a revenit la grafia latină, la limba noastră cea română care trebuie s-o vorbim și s-o transmitem generațiilor care vin după noi”.

Pe lângă reportajele de la evenimente, o știre aparte TV6 a dedicat-o mesajelor politicienilor cu ocazia Zilei Limbii Române. Postul a citat din postările de pe rețelele sociale ale premierei Natalia Gavrilița, președintei Maia Sandu, ambasadorilor UE și SUA. Dar, tot în blocul politicienilor, TV6 l-a încadrat și pe Ilan Șor, cu un mesaj de felicitare adresat moldovenilor cu ocazia „limbii noastre”.

Moldova 1 a reflectat pe larg subiectul, accentuând faptul că Ziua Limbii Române este una dintre cele mai importante realizări ale Mișcării de eliberare națională din anii 80 – 90. Postul public a realizat două reportaje – unul în Chișinău și altul în Soroca, în cadrul cărora a intervievat cetățeni, politicieni, scriitori. Totodată, nu au lipsit nici notele critice. În reportajul de la Aleea Clasicilor din Capitală, scriitorul Vladimir Beșleagă a reamintit: „Uniunea Sovietică s-a destrămat și această lege despre limbă și despre alfabet trebuia să fie modificată, actualizată. În constituție stă scris limba moldovenească.  Aceasta e cea mai mare rușine”. 

Un unghi diferit de abordare a sărbătorii a adoptatJurnal TV. La acest post au lipsit cu totul notele de fast. De Ziua Limbii Române, telespectatorilor li s-a oferit  un reportaj rupt din viața cea de toate zilele, intitulat: „Limba română le este străină”. Materialul a fost realizat într-o localitate din nordul Republicii Moldova, unde mai mulți cetățeni au recunoscut că nu vorbesc corect limba română, iar unii chiar au insistat că denumirea limbii ar fi moldovenească. „Noi suntem în Moldova, znacit e limba moldovenească”.  Alții  au afirmat că limba română nu le este necesară: „Am lucrat în contabilitate. Când activam, toate rapoartele le pregăteam în rusă, pur și simplu nu aveam nevoie de limba română…”.

Abia după acest reportaj au urmat mesajele în limba română ale ambasadorilor SUA, Uniunii Europene și României. La sfârșit, ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Marko Șevcenko, a adresat un mesaj de felicitare, atenționând: „Limba unei națiuni este un element al identității care stă la baza suveranității politice.  Anume de aceasta limba devine ținta atacurilor externe care nu sunt interesate în consolidarea identității naționale și a suveranității politice a altor popoare”.