Promovarea și monitorizarea Planului interministerial de integrare a acțiunilor de alfabetizare informațională și media (AIM) în Republica Moldova, document elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și aprobat în anul 2024 de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Ministerul Culturii (MC), reprezintă unul dintre cele mai consistente demersuri de politică publică susținute de societatea civilă în domeniul educației media. În acest proces, CJI și Mediacritica au avut un rol de bază – de la advocacy și documentare, până la monitorizarea implementării și menținerea subiectului pe agenda publică și guvernamentală.
În ultimii doi ani, Mediacritica a documentat și explicat constant importanța promovării și implementării inițiativelor de educație mediatică atât în sistemul de învățământ, cât și în educația non-formală, dar și de către actori din domeniul culturii, audiovizualului, mass-media, evidențiind faptul că alfabetizarea informațională nu mai este tratată ca un proiect izolat, ci ca o responsabilitate instituțională. O evoluție notabilă a acestor eforturi ține de includerea educației media în documente oficiale de politici publice, cum ar fi Programul de guvernare al Guvernului Munteanu, de altfel o premieră pentru Republica Moldova, sau în Planul de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026-2027, aprobat la data de 2 decembrie de Consiliul Național de Securitate.
EDUCAȚIA MEDIA: DE LA RECOMANDARE, LA ANGAJAMENT GUVERNAMENTAL
„Atunci când vorbim despre formarea unui cetățean responsabil, a unui comportament responsabil, să putem forma elevii să recunoască tehnicile de propagandă. Este un pas important pentru dezvoltarea gândirii critice”, menționa Corina Lungu, șefă de direcție în cadrul MEC. Iar Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, declara în acest context că „educația media trebuie să fie integrată transversal în procesul educațional. Nu vorbim despre o disciplină separată, ci despre competențe care trebuie dezvoltate la toate nivelurile de educație”.
Un alt rezultat concret al dialogului dintre societatea civilă și autorități, reflectat și analizat pe Mediacritica, a fost inițiativa MEC de a pilota educația media la nivel de grădiniță, pentru copiii cu vârste între 5 și 7 ani.
„Copiii sunt deja utilizatori activi de tehnologie. Rolul nostru este să le oferim instrumentele necesare pentru a înțelege informația, nu doar pentru a o consuma”, preciza secretarul de stat al MEC, Valentina Olaru.
Iar experta în educație media Natalia Grîu explica faptul că „experiența țărilor europene cu un nivel înalt de competențe media, precum Suedia, Finlanda sau țările baltice, demonstrează că o premisă importantă este începerea de la o vârstă timpurie a procesului de alfabetizare media – termen indicat atunci când vorbim de copiii de vârstă preșcolară, deci din grădiniță”.
BIBLIOTECILE ȘI CULTURA: EXTINDEREA EDUCAȚIEI MEDIA ÎN COMUNITATE
Subiectul educației media a fost extins, prin articolele Mediacritica, și către domeniul cultural. Transformarea bibliotecilor în centre comunitare de educație media a fost prezentată drept o reușită a colaborării dintre Ministerul Culturii, bibliotecari și societatea civilă.
„Bibliotecile nu mai sunt doar spații de lectură. Ele devin spații de formare civică, de educație media și de dialog cu comunitatea”, menționa în unul din materiale fostul ministru al Culturii, Sergiu Prodan.
„În calitatea lor de lideri culturali, formatori de opinie și facilitatori ai învățării de-a lungul vieții, bibliotecarii din Republica Moldova trebuie să dețină nu doar abilități informaționale, ci și de educație mediatică. Acest aspect implică cunoștințe în evaluarea surselor, înțelegerea mecanismelor de influență și manipulare mediatică, precum și capacitatea de a ghida utilizatorii bibliotecii, membri ai comunității servite, de la elevi și studenți până la seniori”, sublinia pentru Mediacritica, Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM) Elena Pintilei.
Iar Diana Silvestru, șefă interimară a Direcției alfabetizare informațională, culturală și educație audiovizuală (DAICEA) preciza că „teatrul nu este doar o formă de divertisment, ci și un instrument puternic de educație, care îi ajută pe tineri să-și dezvolte gândirea critică și să înțeleagă mai bine fenomenele din societate, inclusiv impactul mass-media și al informației”.
ROLUL CA ÎN PROMOVAREA EDUCAȚIEI MEDIA
În procesul de implementare a Planului AIM, și Consiliul Audiovizualului (CA) și-a luat angajamente în promovarea educației media, asumându-și explicit rolul de autoritate publică responsabilă nu doar de reglementare, ci și de informarea și educarea publicului. În ultimii doi ani, CA a integrat alfabetizarea media în planurile sale anuale de activitate, a susținut campanii publice de informare privind consumul responsabil de conținut audiovizual și a participat la dezbateri și inițiative comune cu societatea civilă, inclusiv cu CJI. Aceste acțiuni au vizat explicarea atribuțiilor instituției, creșterea gradului de înțelegere a mecanismelor de funcționare a mass-mediei și consolidarea capacității publicului de a identifica conținutul manipulator sau nociv.
Cu referire la prioritățile CA în 2026 în domeniul alfabetizării informaționale și media, președinta instituției Liliana Vițu s-a referit la apropierea de comunități: „Vom ieși din Chișinău. Vrem să mergem prin toată Moldova, să discutăm cu oamenii, să formăm parteneriate locale și să lucrăm direct cu beneficiarii de informație”. Instituția mai intenționează să extindă colaborarea cu societatea civilă și să se implice în programe educaționale la nivel local, nu doar prin intermediul profesioniștilor din biblioteci sau școli.
CJI: MONITORIZARE, EXPERTIZĂ, CONTINUITATE
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) este organizația care a susținut constant necesitatea educației media timpurii, argumentând acest demers prin date, exemple internaționale și expertiză acumulată în aproape un deceniu de activitate.
„De nouă ani, prin disciplina Educație pentru media, CJI își aduce contribuția la dezvoltarea unei generații capabile să gândească critic. Este nu doar efort asumat și de lungă durată, dar și o investiție sigură de viitor. Timp de nouă ani, disciplina Educație pentru media a reușit să prindă rădăcini în școală, fapt care s-a materializat prin editarea a două ediții de manual pentru toate treptele de studiu, care de curând a fost digitalizat pentru a aduce elevii în fața unui nou tip de interacțiune – digitală. Tot în acești ani, CJI a instruit peste 800 de cadre didactice, oferindu-le și diverse instrumente astfel încât lecțiile de Educație pentru media să devină cât mai interesante și interactive pentru cei peste 26.000 de elevi, care au interacționat sau interacționează cu disciplina Educație pentru media. De asemenea, în colaborare cu Teatrul Municipal „Guguță”, am creat un spectacol, care promovează gândirea critică și cu care am mers în turneu prin țară”, preciza Mariana Tabuncic, manageră de program la CJI.
Un element-cheie al activității Mediacritica a fost monitorizarea implementării Planului AIM. La un an de la aprobarea Planului interministerial, un raport elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) oferă o imagine de ansamblu asupra stadiului implementării acestuia. Documentul evidențiază atât progresele realizate, cât și dificultățile întâmpinate în consolidarea unei culturi informaționale în Republica Moldova.
La Mediacritica am arătat că, deși progresele sunt vizibile, ele sunt rezultatul unui efort constant de advocacy și dialog instituțional.
„Carul s-a mișcat din loc. Multe din obiectivele și acțiunile pe care ni le-am propus în acest an 2024–2025 au fost realizate. Dar este loc de mai bine: la nivel de implementare, modul de coordonare, comunicare intersectorială. Deși acest plan este semnat de aceste două ministere, totuși acțiunile prevăzute în plan sunt implementate într-un efort comun, cu suportul societății civile și al finanțatorilor, dar și al instituțiilor subordonate MC și MEC. Sunt și alte instituții implicate, cum ar fi CA, Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, instituții de învățământ superior. Respectiv, este un efort comun și cineva și-a făcut mai bine temele, altcineva mai cu întârziere”, puncta cercetătoarea Angela Vacaru, autoarea raportului și una dintre persoanele care au monitorizat îndeaproape activitățile ministerelor coordonatoare.
Iar experții prezenți la Forumul de Educație Media 2025 au remarcat că Planul AIM trebuie să evolueze într-o strategie națională, cu mecanisme clare de coordonare și evaluare a impactului, așa cum se întâmplă în alte țări.
Materialul este publicat în cadrul campaniei de promovare a Planului interministerial de integrare a acțiunilor de alfabetizare informațională și media, desfășurată în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.
Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
