Incidentul unui tânăr din Orhei, care a ajuns la spital după ce ar fi încercat să se sinucidă aruncându-se într-o fântână, în seara zilei de 16 august, a fost reflectat de unele site-uri de știri cu abateri de la codul deontologic.
Deschide.md, bunăoară, a titrat: „Sinucidere nereușită la Orhei. Un tânăr s-a aruncat într-o fântână cu o adâncime de 30 m și a scăpat cu viață”. Deși redacția spune în știre că tânărul a sărit într-o fântână cu o adâncime de aproximativ 30 de metri și, din fericire, a rămas în viață, în titlul autorul califică incidentul drept „sinucidere nereușită”.
Materialul a fost preluat și de redacțiile TV6.md și Orhei.tv.
„Pentru a evita prezentarea suicidului drept un rezultat dorit, nu se recomandă folosirea cuvintelor «reușit» sau «nereușit» alături de cuvintele «suicid» sau «tentativă de suicid». Se recomandă în schimb să fie folosite fraze ce ar descrie faptul că realitatea vieții este rezultatul dorit. Iar realitățile în jurul suicidului se vor numi în acord cu cerințele deontologice ale fenomenului, subliniind demnitatea umană”, explică Liuba Ceban, fondatoarea Liniei Verzi pentru Prevenirea Suicidului – pentruviață.md.
De asemenea, cu privire la subiectul suicidului în presă, Codul deontologic le impune jurnaliștilor să nu furnizeze publicului detalii privind tehnicile suicidale. Și Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști îndeamnă reporterii să cântărească mai întâi dacă știrea care relatează despre un astfel de eveniment este de interes public: „Vom evita să scriem despre sinucideri, întrucât acesta este un eveniment mult prea personal”.
Anterior, Mediacritica.md a publicat un comentariu în care jurnalista Viorica Zaharia explică de ce nu e bine să reflectăm senzațional acest fenomen. „Ca și violența, abuzul sexual sau tragediile, suicidul nu este un spectacol. Descrierea detaliată a modului în care cineva s-a sinucis, cu pasaje de felul «și-a pus capul pe șine și a așteptat trenul», «s-a spânzurat în șopron folosind o centură» ș.a., precum și publicarea imaginilor explicite de la locul faptei au fost denunțate de multe ori deja de specialiști drept detalii nerelevante și periculoase, care pot stimula «comportamente imitatoare» ”, susține experta.
Iar Ghidul de bune practici jurnalistice privind reflectarea mediatică a suicidului le recomandă jurnaliștilor să evite speculațiile cu privire la motivele sinuciderii. „Zvonurile, presupunerile și culpabilizările nefondate, precum și imaginile șocante și explicite nu-și au locul într-o relatare jurnalistică la această temă, iar profesioniștii media trebuie să ia în calcul și riscul de a încuraja comportamentele imitative dacă prezintă suicidul prin prisma senzaționalului”.
Potrivit Ghidului, materialele jurnalistice la această temă trebuie să le explice oamenilor unde pot găsi ajutor în situații de viață care îi copleșesc. Și asta pentru că sinuciderea poate fi prevenită dacă cei vizați obțin ajutor la timp.
