Un program de implementare pentru anii 2026-2030 a Strategiei naționale pentru cultură și patrimoniu, aprobat recent de Guvern, propune o serie de măsuri pentru consolidarea rezilienței sociale și utilizarea ecosistemului cultural ca scut în fața dezinformării și a războiului hibrid în Republica Moldova. Documentul prevede, între altele, „pregătirea unui program național de formare continuă axat pe transformare digitală, educație media și contracararea dezinformării, acțiunilor de manipulare a informațiilor și ingerințe străine, care va completa inițiativele existente”.
Programul elaborat de Ministerul Culturii propune tratarea memoriei istorice și a culturii ca piloni ai securității naționale, autoritățile recunoscând necesitatea imunizării societății în fața narațiunilor externe de manipulare, orchestrate în special de Federația Rusă, care urmăresc divizarea societală.
Documentul stabilește că politicile culturale trebuie corelate direct cu orientările strategice ale Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. Pentru aceasta, Republica Moldova va prelua elemente din modelul statelor baltice, unde cultura memoriei este utilizată ca o resursă de putere și rezistență în fața dezinformării.
Potrivit programului, accesul la o infrastructură culturală sigură este în prezent grav afectat în mediul rural, unde instituțiile resimt un declin structural continuu din cauza depopulării și a lipsei de resurse. Potrivit datelor statistice din ultimii cinci ani, din totalul de 1.285 de biblioteci publice rămase în 2024, un număr de 241 necesită reparații capitale, iar 18 sunt complet avariate. Totodată, în cazul celor 1.114 case de cultură rurale, 365 necesită reparații urgente, iar 43 se află în stare de avarie, ceea ce izolează comunitățile și le expune ecosistemelor de dezinformare digitală nefiltrată.
„Pentru a contracara aceste tendințe, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, împreună cu Centrul Educațional Pro-Didactica, au instruit peste 90 de specialiști culturali în ultimii trei ani, cu un buget de circa 230.000 lei, în vederea fortificării competențelor digitale, de comunicare și management cultural. În continuare, se pregătește un program național de formare continuă axat pe transformare digitală, educație media și contracararea dezinformării, acțiunilor de manipulare a informațiilor și ingerințe străine, care va completa inițiativele existente, precum Voucherul Cultural și proiectele de educație media din biblioteci. Aceste măsuri sprijină dezvoltarea unui ecosistem cultural deschis, inovator și durabil, în acord cu tendințele internaționale”, este menționat în document.
Rolul culturii în formarea gândirii critice și în consolidarea rezilienței informaționale a societății a fost una dintre temele centrale discutate în cadrul ultimei ediții din anul 2025 a Podcastului cuMINTE, unde invitat a fost ministrul Culturii, Cristian Jardan. Oficialul a subliniat că proiectele culturale – de la film și teatru, până la mass-media și noile tehnologii – pot deveni instrumente esențiale de educație media și de înțelegere critică a realității.
Referindu-se la educația media, Cristian Jardan a subliniat caracterul structural al acestui proces și rolul central al sistemului educațional. „Nivelul de a analiza critic vine din școală, chiar poate și de la grădiniță. Este un rol structural, sistemic al Ministerului Educației”, a explicat ministrul. În acest context, Ministerul Culturii intervine complementar, prin dimensiunea culturală, acolo „unde deschidem orizonturi și reducem din discrepanțe”.
Din 2024, acest efort este susținut printr-un Planul interministerial de integrare a acțiunilor de alfabetizare informațională și media (AIM) în Republica Moldova, document elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și aprobat în anul 2024 de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Ministerul Culturii (MC). „Planul este unul foarte bun, mai ales că este între două instituții de stat. În plus, avem suportul esențial al Centrului pentru Jurnalism Independent”, preciza atunci Cristian Jardan.
