Escrocheriile online devin tot mai sofisticate, iar dezvoltarea inteligenței artificiale le oferă infractorilor instrumente noi pentru a crea tentative de fraudă mai credibile și mai greu de recunoscut. De la platforme fictive de investiții, promovate prin videoclipuri deepfake, până la apeluri telefonice în care escrocii folosesc informații personale despre victimă pentru a o manipula, metodele de fraudă se bazează tot mai mult pe exploatarea emoțiilor, a încrederii și a datelor disponibile online. Problema a fost abordată de Dinu Țurcanu, expert în securitate cibernetică și prorector pentru transformare digitală al Universității Tehnice a Moldovei, în cadrul ediției din luna septembrie a Podcastului cuMINTE.
Potrivit expertului, creșterea numărului de escrocherii digitale este legată inclusiv de extinderea rapidă a serviciilor online. Tot mai mulți oameni utilizează aplicații bancare, servicii publice electronice și platforme digitale, ceea ce înseamnă că și oportunitățile pentru atacatori sunt mai numeroase. „Vorbim despre o dezvoltare a tehnologiilor destul de vertiginoasă, vorbim despre servicii digitale din ce în ce mai accesibile și, respectiv, atacurile sau incidentele de securitate sau escrocheriile digitale […] au o suprafață de atac din ce în ce mai mare”, a explicat Dinu Țurcanu.
În același timp, utilizarea tehnologiilor digitale nu este întotdeauna însoțită de dezvoltarea competențelor necesare pentru folosirea lor în siguranță. Expertul consideră că lipsa alfabetizării digitale și a unor reguli elementare de igienă cibernetică îi poate transforma pe utilizatori în ținte mai ușoare pentru atacatori.
O altă schimbare importantă este utilizarea inteligenței artificiale. Aceasta poate fi folosită atât pentru protejarea sistemelor informatice, cât și pentru pregătirea unor fraude mai convingătoare. „Eu le numesc sabie cu două tăișuri, fiindcă […] aceleași instrumente de inteligență artificială ne ajută foarte mult în protecția oricărui incident de securitate”, a explicat expertul. În același timp, aceleași tehnologii pot fi utilizate de atacatori pentru a identifica modele de comportament și pentru a-i viza mai eficient pe utilizatori.
METODELE DE FRAUDĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA
Printre metodele de fraudă întâlnite în Republica Moldova se numără platformele fictive de investiții. Escrocii promovează astfel de scheme pe rețelele sociale și folosesc inclusiv videoclipuri deepfake în care persoane cunoscute par să recomande anumite investiții.
Dinu Țurcanu a menționat cazul unei platforme identificate recent, care promitea un randament de până la 400% pe săptămână. După ce utilizatorul accesa videoclipul, era direcționat către un formular în care trebuia să introducă numele și numărul de telefon. Ulterior, era contactat de un presupus operator care încerca să-l convingă să investească bani.
Schema este construită astfel încât să exploateze credibilitatea persoanei care apare în videoclip și dorința victimei de a obține câștiguri rapide. În realitate, promisiunile unor randamente extrem de mari ar trebui să constituie un semnal de alarmă.
Una dintre cele mai importante evoluții ale fraudelor online este trecerea de la obținerea directă a parolelor sau codurilor de acces la manipularea victimei astfel încât aceasta să execute singură acțiunile necesare. „Am ajuns într-un punct critic când, cu ajutorul acelor instrumente de inteligență artificială, dar și cu alte instrumente, inclusiv psihologice, inclusiv cu alerte false, cu urgențe pe cetățeni, […] atacatorii au ajuns într-un punct critic când tu poți să îndeplinești pentru ei de la distanță anumite lucruri fără ca ei să mai aibă nevoie de parolă”, a explicat Dinu Țurcanu.
Într-un astfel de scenariu, atacatorul poate pretinde că o rudă a victimei a avut un accident sau că există o problemă urgentă cu un cont bancar. Presiunea emoțională și sentimentul de urgență pot determina persoana să acționeze înainte de a verifica informația.
Astfel, simpla recomandare „nu divulga parola” nu mai este suficientă. Utilizatorii trebuie să fie atenți și la acțiunile pe care sunt determinați să le facă în urma unui apel sau mesaj neașteptat.
DATELE PUBLICATE ONLINE POT FI FOLOSITE PENTRU MANIPULARE
Metodele actuale de fraudă au un element comun cu escrocheriile mai vechi: exploatarea încrederii și a emoțiilor. Diferența este că, în prezent, atacatorii pot afla mult mai multe despre potențiala victimă înainte de a o contacta.
Informațiile sunt disponibile inclusiv pe rețelele sociale, unde utilizatorii publică fotografii, informații despre familie, locul de muncă, călătorii sau alte detalii personale. La acestea se adaugă datele transmise prin diverse servicii și aplicații.
Expertul atrage atenția că oamenii transmit uneori documente personale fără să se întrebe suficient unde ajung acestea și cum sunt stocate. „Noi oferi toate datele noastre în mod public, oricui, nu ne întrebăm de multe ori…”, a remarcat Dinu Țurcanu, oferind drept exemplu transmiterea fotografiilor de pașaport, a actelor de identitate sau a documentelor necesare pentru diverse servicii.
Potrivit acestuia, problema nu este doar faptul că o anumită informație ajunge la un serviciu, ci și cantitatea de informații care poate fi acumulată despre o persoană din surse diferite. „Atacatorii acum – cu instrumente publice, nu cu instrumente criminale – colectează extrem de multe date despre noi și, în momentul în care iau legătura cu potențiala victimă, ei deja cunosc extrem de multe lucruri, știu cum să te manipuleze”, a declarat expertul.
IGIENA CIBERNETICĂ DEVINE O FORMĂ DE PROTECȚIE
Pentru Dinu Țurcanu, protecția împotriva escrocheriilor online nu ține exclusiv de autorități sau de companiile care oferă servicii digitale. Un rol important îl are și comportamentul utilizatorilor. Aceștia trebuie să fie atenți la informațiile pe care le publică, să evite transmiterea inutilă a documentelor personale, să nu comunice parole și coduri de autentificare și să verifice independent mesajele și apelurile care solicită bani sau alte acțiuni urgente.
La fel de important este ca utilizatorii să privească sceptic promisiunile privind câștiguri rapide și foarte mari și să nu ia decizii financiare sub presiunea timpului.
