Podcast: Play in new window | Download ()
În Republica Moldova, doar trei din zece persoane cu vârsta cuprinsă între 60 și 79 de ani au acces la tehnologiile digitale, în comparație cu opt din zece persoane din categoriile mai tinere ale populației, potrivit Indicelui de Îmbătrânire Activă, realizat de Fondul ONU pentru Populație din Moldova. Între timp, în Danemarca, 94% dintre cei cu vârsta de 65-74 de ani au navigat pe Internet în primul semestru al anului 2020, potrivit datelor oferite de către Eurostat.
Într-o eră a dezinformării și falsurilor care ne pasc la fiecare colț al mediului online, cât de expuși sau protejați de aceste pericole sunt cei trecuți de 60 de ani? Sunt vârstnicii mai vulnerabili? Pot fi ei manipulați mai ușor? Cum putem să ne ajutăm părinții ori bunicii să nu cadă în capcanele dezinformării online, dar și a celei offline? Bună, sunt Ana Sârbu și astăzi, la podcast cuMINTE, vorbim despre informarea și dezinformarea în rândul vârstnicilor, precum și necesitatea alfabetizării digitale a acestora.
Schimbările tehnologice au un impact major asupra vieții sociale. În ultimii ani, digitalizarea a contribuit la dezvoltarea mai tuturor sectoarelor de activitate, de la economie și educație, la sănătate și participare civică. Internetul a devenit un factor important în accesarea informațiilor de interes, care, în alte condiții, ar fi fost mult mai dificil de obținut.
De cealaltă parte, tehnologiile au generat așa-numitul digital gap, care în traducere ar însemna decalaj digital. Este o formă de inegalitate socială determinată de accesul diferit la Internet, dar și de gradul neuniform de alfabetizare digitală. Acesta poate fi observat atât la nivel global, prin diferențele în ceea ce privește accesul la Internet între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, dar și în comunitățile locale. Astfel, cei care nu dispun de mijloacele tehnologice și abilitățile necesare pentru a utiliza Internetul se află într-o poziție defavorizată.
Soluția rezidă în alfabetizarea digitală a cetățenilor – o abilitate de cunoaștere și utilizare a noilor instrumente TIC. Acestea ne ajută nu doar să navigăm pe Internet, dar și ne oferă cunoștințele necesare pentru a înțelege cum să reacționăm la diversele pericole din mediul online.
În țara noastră, cele mai dezavantajate persoane la capitolul alfabetizării digitale sunt cele care au trecut de vârsta de 60 de ani. Majoritatea au acces limitat sau chiar deloc la online, potrivit studiului menționat la început. Totodată, mulți dintre cei care utilizează Internetul consideră că toate informațiile care apar pe Internet sunt adevărate și sunt publicate de experți în domeniu.
Mătușa Eudochia are 64 de ani și este din satul Gradiște, raionul Cimișlia. În timpul liber îi place să stea pe rețelele sociale, dar pentru ca să se informeze vizionează știrile la posturile de televiziune din țară. „Cel mai mult mă informez de la televizor, consider că este cea mai sigură sursă. Mă uit la mai multe posturi de televiziune. Unul spune într-un fel, altul în altul. Dar eu îmi fac concluziile mele”, spune femeia.
Ea are un smartphone, pe care l-a primit în dar de la copii. Pe telefon și-a instalat mai multe aplicații, dar cel mai mult petrece timpul pe Facebook. „Am auzit de știri false, știu că sunt niște știri, distribuite pe Internet, care au drept scop de a manipula. Încerc să mă feresc de ele, unele au titluri atrăgătoare și nici nu le citesc”.
Despre știrile false a auzit de la nepoți și tot ei au fost cei care i-au explicat cum să se folosească de rețele. „Atunci când bunica a dorit să se înregistreze pe rețelele sociale, am venit imediat cu un sfat: să fie atentă la ceea ce citește și distribuie, pentru că m-am gândit că persoanele în etate nu cunosc atât de bine acel instrumentar pentru a sesiza care știre este falsă și care nu. Tot atunci i-am recomandat surse credibile de unde se poate informa”, ne precizează nepoata mătușei, Vlada Tomescu.
Nea Pavel are 67 de ani, este locuitor al comunei Brânzenii Vechi, raionul Telenești. Spune că are și pagină de Facebook, dar preferă să se informeze tot de la televizor sau din ziare. „Eu mă uit la mai multe canale de televiziune de-ale noastre. Dar mă uit și la rusești, ucrainești. Mă interesează toate știrile, să văd cum jurnaliștii scriu știrile la diferite canale. Îmi dau seama că unii mă manipulează, spun ceea ce le convine lor. Mai ales că unele televiziuni aparțin politicienilor. Ei cred că noi nu știm că ei cumpără televiziuni”, recunoaște bărbatul.
El spune că vizionează știri doar seara. „Mie îmi place să mă uit mai mult la National Geographic, viața animalelor tot este interesantă. Știri doar seara și atunci cu măsură. La două-trei canale, să mă asigur că nu mă amăgesc. Toată viața m-am uitat la mai multe televiziuni, începând cu ora 19:00 până pe la vreo 22:00”, încheie nea Pavel.
Vera Pascari are 77 de ani și este locuitoare a satului Lucășeuca, raionul Orhei. Nu are un telefon performant, îl folosește doar pentru a discuta cu familia. Spune că preferă să se informeze de la posturile de televiziune de la Chișinău, iar în timpul liber citește cărți religioase. „Mă informez de la televizor, privesc știrile. Îmi place să știu ce se întâmplă în țară. Știrile false sunt minciuni, ei le fac pentru ca noi să credem în minciunile lor”.
Și cei care încă nu au atins vârsta de pensionare spun că se informează din mai multe surse. Aliona Ivasișân are 58 de ani și este din Chișinău. Femeia spune că poate distinge un fals de un adevăr. „Despre ceea ce se întâmplă în lume mă informez de pe rețelele de socializare, televiziuni, mass-media. Mai mult privesc și ascult canalele veridice cu informații. Dacă văd pe mai multe canale aceeași informație sau pe rețele, atunci este veridic. Dacă dispare informația, apare o dată pe rețele, apoi a dispărut, înseamnă că este o informație falsă. Astfel ne informăm”, afirmă ea.
Iar Larisa Mărgăritescu, de 43 de ani, din Chișinău spune că a învățat despre știri false de la copii săi. Acum le poate distinge. „Da, eu mă folosesc mai mult din informațiile de pe Internet, citesc și văd canalele care sunt false, eu le recunosc”, a subliniat femeia.
Chiar dacă unii spun că disting știrile false de cele adevărate, psihologa Dorina Vasilache susține că persoanele care intră în această categorie de vârstă sunt mai vulnerabile la falsuri, manipulare și dezinformare.
„Dacă să facem referire la expresia că bătrânii sunt ca niște copii, respectiv pot fi mai ușor mințiți, într-adevăr, în timpurile noastre, mai degrabă este o realitate decât un mit. În primul rând, pentru că aceștia au acces la surse de informare și surse media limitate. Cunoaștem că bătrânii care sunt în zonele rurale cel mai des ascultă radioul, citesc ziarele și foarte mult contează cine aduce aceste ziare sau care posturi de radio le ascultă mai mult. (3) La întrebarea dacă ei pot fi mai ușor dezinformați? Da. Da, deoarece ei nu prea se gândesc să consulte mai multe surse. În primul rând pentru că nu au prea multe posibilități, surse de informare.(2) Și mai este un aspect la această întrebare, pentru că cei de vârsta a treia sunt obișnuiți că la televizor, la radio, ziare au acces doar persoanele care cu adevărat sunt informate bine, nu au o gândire îngustă, nu au idei selective, nu reprezintă anumite partide și bătrânii sunt de părere că dacă a ajuns la radio sau la televiziune acest om, înseamnă că el cu adevărat merită să fie ascultat și informațiile pe care acesta le vorbește sunt veridice. Important să informăm și despre dezinformarea care are loc tot prin intermediul canalelor media, pentru că totuși timpurile s-au schimbat, iar la microfon ajung nu tocmai cei mai profesioniști specialiști, din păcate”.
De asemenea, psihologa atenționează că persoanele vârstnice nu avut posibilitatea, de-a lungul vieții, să-și dezvolte gândirea critică. Prin urmare, cei care pot contribui în primul rând la crearea noilor abilități de consum a informației sunt ceilalți membri ai familiei.
„În primul rând, pentru că ei totuși vin dintr-o altă generație. Asta este în primul rând și în al doilea rând, pentru că ei nu prea s-au obișnuit să beneficieze de mai multe surse și să-și dezvolte propriul cenzor, tocmai de aceea este bine ca persoanele care interacționează cu ei, de obicei e vorba despre familia extinsă, să-i ajute să le dea niște direcții în baza cărora să știe ce să asculte, pe cine să asculte. Iar când au dubii, să-i întrebe pe cei care au acces mai mare la sursele de informare. (1) Tocmai de aceea este important ca copiii lor, nepoții, strănepoții să încerce să-i informeze ori de câte ori se întâlnesc cu aceștia sau comunică la telefon, deoarece ei cumva au mai multă influență asupra lor”.
Pe lângă aceasta, Dorina Vasilache consideră că, pentru a ajuta vârstnicii să nu cadă în plasa dezinformării, trebuie să-i învățăm pe tineri să se implice în educarea digitală a părinților și bunicilor. „Este foarte important să le atragem atenția. În primul rând, este bine să începem de la tineri, să le explicăm că chiar dacă ei sunt la o anumită vârstă și majoritatea nu sunt încadrați în câmpul muncii, este foarte important să le menținem atenția trează, să-i implicăm, să le oferim importanță, pentru că înțelepciunea de care ei dau dovadă și maniera în care ne explică anumite evenimente istorice, totuși, ar putea să trezească interesul generației tinere și ar putea să facă un schimb frumos de informații și de discuții indiferent de subiectul pe care îl abordează aceștia. Chiar vă recomand să aveți discuții din ce în ce mai multe și mai interesante cu persoanele de vârsta a treia”, ne îndeamnă specialista.
Ministerul Educației și Cercetării de la Chișinău a lansat, în iulie 2020, Programul național de alfabetizare digitală a cadrelor didactice din învățământul general, având drept scop dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice. În prima etapă au fost formate peste 20.000 de cadre didactice din învățământul primar, gimnazial și liceal.
Deocamdată, un astfel de program există doar în rândul profesorilor și profesoarelor.
Recent, autoritățile de la Chișinău au lansat un proiect, dedicat preponderent mediului rural, prin care încearcă să promoveze alfabetizarea digitală inclusiv în rândul vârstnicilor. Este vorba de un Centru Unificat de Prestare a Serviciilor, proiect al Agenției de Guvernare Electronică. Specialiștii CUPS, în primul rând, ajută cetățenii să acceseze serviciile de care au nevoie în format electronic, iar în al doilea rând, promovează alfabetizarea digitală. Serviciile sunt disponibile în cadrul a 17 centre.
De asemenea, în cadrul filialelor Bibliotecii „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Chişinău au fost implementate o serie de proiecte educative dedicate vârstnicilor. Printre acestea se numără cursurile de IT, unde persoanele de vârsta a treia au studiat cum să se folosească de gadgeturi, calculatoare și, inclusiv, cum să se descurce pe platformele de socializare. În perioada pandemiei, însă, proiectul a fost închis. Programul s-a desfășurat pe parcursul a câțiva ani, la inițiativa autorităților municipale.
Chiar dacă, deocamdată, nu există programe speciale de mentorat pentru părinții sau bunicii tăi, ai șansa chiar tu să le fii profesor sau profesoară. Și, apropo, suntem siguri că podcasturile noastre ți-au fost de ajutor. Așa că, drag ascultător, nu-ți rămâne decât să filtrezi cuMINTEa trează și să-i ajuți și pe alții să o poată face! Urmărește-ne pe Google Podcasts, Apple Podcasts și SoundCloud. Iar noi ne reauzim curând!
Podcastul cuMINTE este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul organizației Black Sea Trust, un proiect al Fondului German Marshall al Statelor Unite. Opiniile exprimate în acest material nu le reprezintă neapărat pe cele ale Black Sea Trust sau ale partenerilor săi.
