Termenul „gaslighting” a fost desemnat, la început de decembrie, drept cuvântul anului 2022 de către dicționarul american de referință Merriam-Webster, „într-o eră a dezinformării, a știrilor false, a teoriilor conspirației, a trollilor de pe Twitter și a deepfake-urilor”.
„Gaslighting”, care nu are un echivalent bine conturat în limba română, este definit de către Merriam-Webster ca fiind „actul sau practica de a induce în eroare grosolan pe cineva, în special în avantaj propriu”. Cuvântul a înregistrat o creștere cu 1.740% a căutărilor în 2022 pe site-ul Merriam-Webster, interesul internauților față de acest subiect menținându-se la un nivel sporit pe tot parcursul anului.
Cu referire la originile acestui cuvânt, sursa precizează că termenul „gaslighting” provine de la titlul unei piese din 1938 și a filmului bazat pe acea piesă, a cărui intrigă implică un bărbat care încearcă să-și facă soția să creadă că a înnebunit. Inițial, termenul se referea la un fel de înșelăciune ca cea din film, fiind definit drept „manipularea psihologică a unei persoane, de obicei pe o perioadă lungă de timp, care determină victima să pună la îndoială propriile gânduri, percepția realității sau diferite amintiri și de obicei duce la confuzie, incertitudine emoțională, dependență de făptaș, pierderea încrederii și a stimei de sine”.
În ultimii ani, sensul termenului „gaslighting” a fost atribuit „acțiunii sau practicii de a induce în eroare pe cineva, mai ales pentru un avantaj personal”. Pornind de la această utilizare, cuvântul se potrivește cu alți termeni referitori la formele moderne de înșelăciune și manipulare, cum ar fi dezinformarea, știrile false, deep fake sau inteligența artificială.
Ideea unei conspirații deliberate pentru a induce în eroare a făcut ca „gaslighting” să fie utilizat în descrierea minciunilor care fac parte dintr-un plan mai amplu. Spre deosebire de minciună, care tinde să fie între indivizi, și fraudă, care tinde să implice organizații, „gaslighting”se aplică atât în context personal, cât și politic, precizează Merriam-Webster. com.
Unele surse susțin că, în războiul pe care Rusia îl desfășoară în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin recurge adesea la acest procedeu. Site-ul Panorama.ro aduce drept exemplu de „gaslighting” secvențe din discursul ținut de liderul de la Kremlin pe data de 30 septembrie 2022, în timpul semnării decretelor de anexare a patru regiuni ucrainene ocupate de ruși. „Președintele rus a avut un discurs mai dur ca oricând împotriva Vestului și mai ales a Statelor Unite. A pornit de la anexare și a ajuns repede la o lungă acuzare a „colonialismului” și „hegemonismului” american. A vorbit și despre religie și credință, despre valorile și familia tradiționale și drepturile minorităților sexuale, pe care Vestul, spune el, vrea să le impună Rusiei”, opinează autorii Panorama.ro.
Iar site-ul Mediastandard.ro subliniază că „odată cu venirea la putere a lui Putin, Rusia a folosit o serie de tehnici de război informațional, inclusiv „gaslighting”. Unele cazuri sunt mai evidente decât altele. De exemplu, în timp ce Rusia a început invazia pe scară largă a Ucrainei, Kremlinul susținea că Rusia este victima”.
De asemenea, o analiză pe Contributors.ro despre „gaslighting” și puterea manipulării, arată cum această metodă „funcționează mult mai bine decât ar crede cineva. Practic, oricine este susceptibil la gaslighting și poate fi afectat/controlat lent, astfel încât victima nu își dă seama cât de mult a fost spălată pe creier”.