Consiliul Audiovizualului ar urma să aprobe în 2023 metodologia care să-i permită monitorizarea discursului ce incită la ură în programele radio și de televiziune, potrivit planului de acțiuni al instituției, făcut public recent. Deși legea audiovizuală interzice emisiunile în cadrul cărora sunt promovate astfel de mesaje, discursul de ură s-a amplificat în ultimul an, de la declanșarea războiului în Ucraina, inclusiv pe micile ecrane, potrivit monitorizărilor experților.
Planul de acțiuni al Consiliului Audiovizualului pentru 2023 prevede, între altele, aprobarea în trimestrul al doilea al anului a Metodologiei de monitorizare a discursului care incită la ură în conținuturile media audiovizuale. „Importanța metodologiei rezidă în utilitatea sa practică pentru echipa de controlori-monitori ai Consiliului Audiovizualului. De asemenea, e importantă și pentru editori și redacții, care vor putea vedea la ce va atrage atenție CA în timpul monitorizării și, respectiv, e un ghid pentru redacții cum să realizeze un produs jurnalistic, ce să conțină și ce să evite”, a precizat pentru Mediacritica Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului.
Potrivit ei, „în prezent, CA este în așteptarea unui răspuns din partea Organizației Mondiale a Francofoniei dacă instituția poate lucra la metodologia de monitorizare a discursului care incită la ură în conținuturile media audiovizuale sau dacă pot să recomande alți experți”.
Întrebată când anume CA va putea începe monitorizarea discursului de ură la TV și radio, Liliana Vițu a precizat că „CA și acum monitorizează cazurile de discurs de ură, atunci când este petiționat pe acest subiect, doar că o facem neavând o metodologie și apelăm la opinia consultativă a Consiliului pentru egalitate”.
DISCURSUL DE URĂ ÎN SPAȚIUL PUBLIC AL REPUBLICII MOLDOVA
În primele două luni ale războiului declanșat în Ucraina, Asociația Promo-LEX a identificat 83 de cazuri de discurs de ură în spațiul public din Republica Moldova, care au arătat cum acest tip de discurs a devenit parte a propagandei de război. Asta deși Codul serviciilor media audiovizuale din Republica Moldova interzice emisiuni susceptibile să propage, să incite, să promoveze sau să justifice ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură fondate pe intoleranţă sau pe discriminarea pe criterii de sex, de rasă, de naţionalitate, de religie, de dizabilitate sau de orientare sexuală.
„Discursul de ură, indiferent dacă este răspândit în mediul online, în spațiul public sau la TV, slăbește coeziunea socială, pentru că promovează stereotipuri și prejudecăți, stigmatizează, marginalizează, discriminează și incită la violență. Propaganda de război poate dezinforma, dar poate și să schimbe percepții și atitudini. Iată de ce, în 2023, acțiunile de prevenire prin informare și educare trebuie să fie o prioritate, pentru că utilizatori online și „consumatori de discurs de ură” sunt inclusiv jurnaliștii, politicienii, liderii religioși sau liderii de opinie, exact cei care în ultimii patru ani au răspândit mesaje de ură și au instigat la discriminare”, scria într-un comentariu recent pentru Mediacritica Irina Corobcenco, responsabilă de monitorizarea discursului de ură la Asociația Promo-LEX.
În Republica Moldova, dar și la nivelul statelor Consiliului Europei, discursul de ură se manifestă la TV, dar cel mai des în mediul online (din cele 83 de cazuri identificate de Asociația Promo-Lex, 16 cazuri au fost transmise la TV, 32 – în media scrisă și online, iar 33 – prin aplicațiile mobile). Potrivit Irinei Corobcenco, „2022 a fost unul fără sancțiuni pentru discurs de ură la TV, însă a fost un an cu monitorizări privind respectarea informării corecte și organizarea consultărilor publice pe marginea metodologiei interne de monitorizare a discursului de ură de către Consiliul Audiovizualului. S-ar putea ca anul 2023 să dea startul dezbaterilor pe marginea unor cazuri de discurs care incită la ură, identificate de CA la TV și/sau radio, și să fie un semnal clar pentru cei care transformă televiziunile în platforme pentru răspândirea urii că prevederile legale nu sunt o recomandare”.
