Indicele Libertății Presei pentru 2023, făcut public de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) la 3 mai, relevă că, în două treimi din cele 180 de țări evaluate, „actorii politici au fost adesea sau sistematic implicați în campanii masive de dezinformare sau propagandă”, fapt care diluează substanțial diferența dintre informațiile corecte și cele false. În egală măsură, este menționat efectul negativ al instrumentelor inteligenței artificiale asupra mass-media.
Indicele RSF din acest an evidențiază efectele rapide pe care industria de conținut fals din ecosistemul digital le-a avut asupra libertății presei. „Diferența dintre adevărat și fals, real și artificial, fapte și artificii este estompată, punând în pericol dreptul la informație. Capacitatea fără precedent de a manipula conținutul este folosită pentru a-i submina pe cei care reprezintă jurnalismul de calitate și pentru a slăbi presa în sine”, arată cercetarea. „Volatilitatea este și produsul creșterii industriei simulacrului, care modelează și distribuie dezinformarea și oferă instrumente pentru a o fabrica”, afirmă Christophe Deloire, secretar general al RSF.
Potrivit autorilor, „dezvoltarea remarcabilă a inteligenței artificiale generează și mai mult haos în lumea media, care fusese deja subminată de Web 2.0. Industria dezinformării diseminează conținut ce manipulează pe o scară uriașă, așa cum arată o investigație realizată de consorțiul Forbidden Stories, un proiect cofondat de RSF. Și acum, inteligența artificială digeră conținutul și îl regurgitează sub forma de sinteze care încalcă principiile rigurozității și fiabilității”.
PROVOCĂRILE AI ȘI RĂZBOIUL PROPAGANDEI
A cincea versiune a Midjourney, un program de inteligență artificială ce generează imagini foarte detaliate, a alimentat rețelele sociale cu „fotografii” falsificate tot mai plauzibile și nedetectabile, inclusiv unele care îl arată destul de realist pe Donald Trump oprit de polițiști sau pe Julian Assange într-o cămașă de forță, aflat în comă, imagini devenite virale, mai precizează cercetarea.
Autorii raportului subliniază faptul că libertatea presei în Europa este, în mod definitoriu, marcată de războiul din Ucraina. Conflictul a servit drept teren pentru o creștere a propagandei din partea Rusiei (locul 164), care a căzut cu încă nouă locuri în Indexul din 2023. Într-un timp record, Moscova a stabilit un nou arsenal media dedicat răspândirii mesajului Kremlinului în teritoriile ocupate din sudul Ucrainei, semnalează RSF, în timp ce a intensificat măsurile împotriva ultimelor mijloace de informare ruse independente, care au fost interzise, blocate și/sau declarate drept agenți străini. Crimele de război ale Rusiei în Ucraina (locul 79) au contribuit la unul dintre cele mai slabe scoruri ale acestei țări în ceea ce privește securitatea în Indice, precizează RSF.
Indicele mondial al Libertății Presei evaluează situația presei în 180 de țări și teritorii și este publicat de Ziua Mondială a Libertății Presei, marcată anual pe 3 mai. Conform rezultatelor din acest an, situația este calificată ca fiind una „foarte rea” în 31 de țări, „rea” în 42, „problematică” în 55 și „bună” sau „satisfăcătoare” în 52 de țări. Cu alte cuvinte, condițiile pentru mass-media sunt „rele” în șapte din zece țări, iar satisfăcătoare doar în trei din zece.
Republica Moldova se clasează pe locul 28 de această dată. Țara a urcat 12 poziții în clasament, comparativ cu anul trecut, situația mass-mediei fiind catalogată de experți drept satisfăcătoare. În pofida saltului numeric, RSF semnalează probleme similare celor de până acum. Pe lângă polarizare și controlul politic al spațiului mediatic, menționate și anul trecut, când Moldova a ocupat locul 40, organizația subliniază influența lui Ilan Șor asupra domeniului mediatic, „un oligarh pro-Kremlin, aflat în exil autoimpus, pentru a scăpa de urmărirea penală pentru acuzații de corupție”. Cu toate acestea, licențele a șase canale TV proruse au fost suspendate în decembrie 2022, se remarcă în raport.
