Întrebare: Am citit recent pe Internet niște articole în care se menționa și termenul „deinfluencing”, pe care nu l-am înțeles foarte bine. Îmi puteți explica la ce se referă? Este și un echivalent în română oare?
Răspuns:
E adevărat că un nou trend a apărut recent pe rețelele sociale ca răspuns la latura materialistă a culturii influencerilor: „deinfluencing”. Portalul Theconversation.com explică, într-un articol, că „acest trend vizează influencerii care îi descurajează pe urmăritorii lor să cumpere produse supraevaluate sau ineficiente”.
Într-o ediție recentă a rubricii #PEÎNȚELES explicam ce înseamnă să fii influencer.
Influencingul este o formă foarte profitabilă de marketing, atingând o valoare de piață de 16,4 miliarde de dolari SUA, în lume, în 2022. Dar prin natura sa, influențarea poate fi, de asemenea, nesinceră. Influencerii ajung adesea să promoveze produse în care nu cred sau care nu se potrivesc cu urmăritorii lor.
Trendul deinfluencing „zguduie” acest model. Acest trend a câștigat rapid teren, cu aproape 730 de milioane de vizualizări pe TikTok la data de 7 iulie. Există câteva motive pentru creșterea popularității sale, printre care dorința de autenticitate, oboseala față de social media și o schimbare a valorilor oamenilor, precizează publicația. Ca răspuns la dorința pentru autenticitate, deinfluencerii acordă prioritate conținutului autentic și angajamentului real în defavoarea conținutului meticulos regizat și a parteneriatelor comerciale, care sunt comune în cultura tradițională a influencerilor.
Potrivit Theconversation.com, deinfluencerii „se află într-o poziție unică pentru a promova o abordare mai sustenabilă a consumului. În loc să promoveze cele mai recente produse sau tendințe, ei subliniază consumul conștient, sustenabilitatea și importanța alegerilor înțelepte”.
În timp ce trendul deinfluencing poate fi pozitiv, există câteva efecte secundare care trebuie luate în considerare.
Una dintre preocupări este apariția pseudoautenticității, unde căutarea autenticității este exploatată în scopuri comerciale. Influencerii pot ajunge să proiecteze o imagine de autenticitate, dar să fie în realitate motivați de interese financiare.
O altă provocare este riscul dezinformării, în special în ceea ce privește sustenabilitatea. Deși mulți deinfluenceri pot susține practici durabile, ei pot să nu aibă expertiza necesară pentru a furniza informații precise. Acest lucru ar putea avea drept rezultat inducerea în eroare a urmăritorilor lor care se bazează pe ei pentru informații și îndrumare.
În plus, accentul pus pe autenticitate și deschidere ar putea duce la dezvăluiri excesive. Deinfluencerii ar putea simți presiunea de a împărtăși detalii intime din viața lor privată în căutarea sincerității față de audiența lor, lucru care poate încălca limitele intimității, provocând potențial mai mult rău decât bine.
În ceea ce privește sănătatea mentală, este important ca deinfluencerii să găsească un echilibru între a fi pe înțelesul publicului și menținerea propriilor limite personale, conchide publicația.
