Începutul unui nou an aduce inevitabila presiune de a da start unor noi începuturi și planuri, precum hobby-uri noi, exerciții fizice și diete sănătoase etc. Cu toate acestea, există o „dietă” pe care poate nu ați luat-o în calcul: modul în care consumați știri și informație în general.
Într-o lume caracterizată de accesul extins la informații, specialiștii avertizează continuu asupra pericolelor știrilor false și dezinformării, care se răspândesc rapid pe rețelele sociale și pot afecta calitatea informațiilor pe care le primim.
Specialista principală de la Institutul Național pentru Educație și Leadership, Ecaterina Moga, evidențiază importanța investirii în dezvoltare personală și aplicării unui filtru de conștientizare în procesul de informare.
„Este importantă valorificarea conștientă a propriului potențial prin investiții în dezvoltare personală. Progresul în procesul de transformare începe a fi unul semnificativ când facem diferența dintre modul în care conștientizăm informația cunoscută prin deținerea ei aplicativă și doar recunoașterea ei, care creează o iluzie a cunoașterii, ceea ce sporește riscul superficialității și a stagnării. Este important ca atunci când alegem să ne informăm să aplicăm filtrul de conștientizare, diferențiind valorile de nonvalori, conținuturile documentate științific față de informațiile conspirative.”
Psihoterapeuta Dorina Vasilache subliniază importanța alegerii surselor de informare, îndemnând la selectarea surselor veridice și credibile. Ea recomandă, de asemenea, dezvoltarea gândirii critice și limitarea expunerii la știri negative pentru a menține un echilibru între informare și relaxare.
„Consultarea surselor informaționale potrivite este un proces care se dezvoltă în timp, asemeni unui obicei. Însă propun câteva recomandări care pot fi de ajutor în acest proces: selectați sursele veridice și credibile, învățați să vă dezvoltați gândirea critică și să puneți la dubiu până ce vă formați propriile opinii, limitați expunerea la știrile cu conținut negativ, deoarece subconștientul are nevoie de echilibru între informație și relaxare.”
Psihologa Zinaida Gribincea adaugă că o „dietă informațională corectă” implică responsabilitate și selectivitate în consumul de informații.
„O dietă informațională corectă presupune faptul că nu suntem niște receptori pasivi și ușor impresionabili, dar selectivi, responsabili și pretențioși în ceea ce privește calitatea informațiilor consumate. Trăim într-un secol în care este nevoie de a conștientiza efectele adverse ale consumului nefiltrat de informații asupra sănătății mintale și a calității vieții individuale și colective. Evident, nu este posibil de a deține control asupra fluxului informațional la care suntem expuși zilnic, dar este în puterea fiecărui consumator să-și selecteze dieta potrivită pentru a evita stresul, anxietatea și depresia, ca rezultat a catastrofizării realității cotidiene. Senzația de insecuritate și pericol permanent erodează în timp sănătatea psihică și emoțională, de aceea este bine că se abordează acest subiect și se pune tot mai mult accent pe dezvoltarea unor strategii de reziliență în mediul informațional.”
„O dietă informațională sănătoasă este benefică pentru orice persoană, dar și la nivel de societate. Astfel, consumatorii de informații nu se pretează ușor manipulării și propagandei, dar au un anumit nivel de cultură informațională și capacitatea de a exclude din aria de interes sursele tendențioase de informare. Dar, pentru a obține rezultate favorabile este nevoie de educație, cunoștințe, gândire critică, vigilență și de o atitudine refractară față de orice informație, care poate să-ți provoace un disconfort. Dacă există suspiciuni – nu consuma, dar analizează, sintetizează, compară, caută argumente!”
