Campaniile de dezinformare legate de politicile Uniunii Europene s-au intensificat în ultimele luni, având ca scop influențarea rezultatului alegerilor în Parlamentul European. Aceasta este concluzia unei analize realizate de European Newsroom, un consorțiu de agenții de presă europene. Analiștii consultați în cadrul cercetării consideră că Federația Rusă ar putea încerca să exploateze tensiunile politice din Europa, unde partidele de extremă dreapta sunt în creștere. În contextul europarlamentarelor din 9 iunie, mesajele anti-UE circulă și în spațiul public din Republica Moldova, potrivit experților locali, care subliniază relevanța acestora inclusiv pentru referendumul de aderare la Uniune, planificat să se desfășoare în toamnă.
La începutul anului, vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparență, Vera Jourova, declara pentru agenția de presă cehă CTK că ţările cele mai expuse riscului reprezentat de dezinformarea rusă sunt cele central şi est-europene. Deși Republica Moldova încă nu este membră a UE, țara noastră este teatrul unor dezinformări legate de Uniunea Europeană. Andrei Curăraru, expert în politici publice la organizația Watchdog, consideră că „aceste narațiuni de dezinformare sunt adesea orientate spre interior și utilizate împotriva referendumului, precum și împotriva cursului de integrare europeană în general”.
Andrei Curăraru a enumerat, pentru Mediacritica, câteva dintre cele mai frecvente dezinformări:
- Critica achizițiilor de metale de către UE din Federația Rusă
Una dintre cele mai vehiculate narațiuni este aceea că UE continuă să cumpere metale din Federația Rusă, în pofida sancțiunilor impuse acesteia. Această dezinformare urmărește să submineze credibilitatea și eficiența sancțiunilor Uniunii împotriva Rusiei.
2. Contrapunerea UE ca proiect de pace pretinsei militarizări a Republicii Moldova
Se propagă ideea că aderarea la UE ar conduce la militarizarea Republicii Moldova, contrar imaginii Uniunii ca proiect de pace. Această narațiune exploatează temerile legate de securitatea națională și implicarea în conflicte militare.
3. Prezența minimă a partidelor la semnarea Pactului pentru Europa
Dezinformările evidențiază absența sau prezența redusă a unor partide politice la semnarea Pactului pentru Europa, eveniment ce a avut loc duminică, 26 mai, sugerând astfel o lipsă de sprijin intern pentru integrarea europeană. Scopul acestei narațiuni este de a diminua importanța și legitimitatea procesului de integrare.
4. Mitul Uniunii Europene ca trădare de patrie
Această narațiune promovează ideea că alinierea la UE reprezintă o trădare a intereselor naționale ale Moldovei, insinuând că integrarea europeană ar însemna pierderea suveranității și a identității naționale.
5. Narațiunea că UE este un apendice al NATO
Se susține că Uniunea Europeană ar fi, de fapt, controlată de NATO și că, prin aderarea la UE, Moldova ar fi atrasă automat în NATO. Această dezinformare are scopul de a stârni temeri legate de implicarea în alianțe militare și de pierdere a neutralității.
„Aceste narațiuni sunt utilizate pentru a influența opinia publică împotriva cursului de integrare europeană și a referendumului asociat, exploatând temeri și neînțelegeri în rândul populației. Agenții de dezinformare se așteaptă cel mai probabil la o prezență scăzută la vot în Republica Moldova pentru alegerile europarlamentare. Ei își concentrează eforturile întru diseminarea dezinformării în România și în alte țări susceptibile din UE, încercând să submineze sprijinul pentru integrarea europeană și să influențeze rezultatele electorale în favoarea agendelor lor. Exploatarea temerilor și a neînțelegerilor legate de UE rămâne o strategie-cheie în acest context”, consideră expertul.
La începutul anului, Mediacritica atenționa despre faptul că un site de propagandă rusă din regiunea transnistreană face parte din rețeaua „Portal Kombat”, dezvăluită de autoritățile franceze. Este vorba despre rețele de portaluri informaționale de propagandă rusă, adresate publicului Statelor Unite și Europei. Rețeaua denumită „Portal Kombat” cuprindea, la acea vreme, 193 de site-uri utilizate pentru destabilizarea țărilor occidentale, iar în raport figura și o sursă transnistreană.
Materialul este publicat în cadrul campaniei de promovare a Planului interministerial de integrare a acțiunilor de alfabetizare informațională și media, desfășurată în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.
Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
