„Manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI) sunt unele dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă democrația Republicii Moldova și integritatea alegerilor viitoare. Moldova face parte din spațiul informațional rusesc, cu conținut politic, analitic și de divertisment distribuit pe scară largă”. Sunt câteva dintre remarcile care se regăsesc în Raportul Misiunii de Evaluare Preelectorală a Institutului Național Democratic (NDI), prezentat la sfârșitul săptămânii trecute la Chișinău.
Potrivit raportului, Rusia se folosește de manipularea informațiilor și de campanii de dezinformare, în special pe platformele de social media, pentru a influența opinia publică și a destabiliza procesul democratic.
„De la începutul invaziei rusești pe scară largă în Ucraina, Rusia și-a intensificat campaniile de informare falsă în Moldova. Experții estimează că, doar pentru alegerile locale din 2023, Rusia a dislocat echivalentul a 50 de milioane de dolari pentru informații false și eforturi hibride de război în Moldova. Pe lângă sprijinirea forțelor politice proruse, fondurile au fost direcționate către mass-media prorusă, influenceri și canale de Telegram”, se arată în document.
Misiunea de evaluare a NDI remarcă de asemenea că unele dintre cele mai proeminente narațiuni când este vorba despre manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI), răspândite de actorii proruși din Moldova, se referă la faptul că: „Moldova este condusă de străini și puteri occidentale”, „Guvernul proeuropean instalează o dictatură”, „Maia Sandu reprezintă războiul”, „Guvernul actual nu este cu adevărat proeuropean, dar folosește UE pentru a-și acoperi activitățile ilegale”, „Aderarea la UE face ca moldovenii să-și piardă valorile morale și să devin homosexuali”, „Moldova își va pierde suveranitatea dacă aderă la UE”, „Următorul referendum constituțional privind aderarea la UE este ilegal”, „Maia Sandu pregătește scena pentru falsificarea alegerilor prezidențiale”.
EFORTURILE DE COMBATERE A DEZINFORMĂRII
Raportul NDI amintește că, în fața acestui val de dezinformare, guvernul moldovean a luat măsuri prin suspendarea licențelor pentru 12 posturi de televiziune „care servesc interesele străine, în special rusești” și blocarea a 31 de site-uri web, dintre care 21 erau administrate direct din Rusia. De asemenea, a fost înființat Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării în 2023, care să coordoneze eforturile de combatere a influențelor maligne.
În același timp, „este implicată și societatea civilă: organizații precum WatchDog.MD și StopFalls monitorizează spațiul informațional și contracarează FIMI; Centrul Independent de Jurnalism organizează cursuri de alfabetizare media, iar organizații media precum RISE sau Ziarul de Gardă investighează campaniile FIMI”.
Cu toate acestea, documentul arată că „o provocare semnificativă pentru actorii integrității informațiilor este cooperarea cu platforme digitale precum Telegram și TikTok, care adesea nu răspund la rapoartele de informații false. Meta și Google întârzie, de asemenea, să ia contramăsuri, alocând capacități limitate pentru monitorizarea surselor online în limba română. În cele din urmă, deși există reglementări solide referitoare la televiziune, presă și radio, acestea nu au fost încă extinse la rețelele sociale – lăsând această sursă de informații din ce în ce mai populară practic nereglementată”.
RECOMANDĂRI
Raportul NDI propune mai multe recomandări autorităților, dar și societății civile pentru a face față dezinformării. În special, Guvernul ar trebui să-și intensifice dialogul cu platformele digitale pentru a crea grupuri de lucru care să monitorizeze dezinformarea și „ar trebui să combată narațiunile false cu un mesaj clar și consecvent privind securitatea și integritatea procesului electoral și să sublinieze garanțiile, eforturile de monitorizare și garanțiile de corectitudine pentru a construi încrederea publicului”.
De asemenea, „CEC ar trebui să comunice mai regulat despre provocările informațiilor false pentru a se asigura că cetățenii sunt mai conștienți de narațiunile false care apar în jurul alegerilor, iar organizațiile civice ar trebui să-și extindă în continuare monitorizarea informațiilor false și a modelelor de comportament neautentic legate de alegerile prezidențiale și referendumul constituțional”.
