Lipsa unor instrumente eficiente de monitorizare și detectare a discursurilor de instigare la ură, în special pe rețelele sociale, continuă să reprezinte o provocare serioasă pentru autoritățile Republicii Moldova, constată Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) în cel de-al șaselea raport de monitorizare a țării noastre, document făcut public de Consiliul Europei în luna noiembrie.
Autorii raportului, în care se analizează situația statului cu privire la rasism și intoleranță, subliniază că fenomenul discursului de ură în mediul online este în creștere și devine o preocupare din ce în ce mai mare pentru societatea moldovenească, dar și că acest tip de discurs, mai ales pe rețelele de socializare, reprezintă o îngrijorare constantă pentru cetățenii cu care au discutat membrii Comisiei.
Documentul arată că autoritățile moldovenești întâmpină dificultăți în gestionarea fenomenului pentru că nu dispun de instrumente moderne pentru detectarea automată a conținutului care incită la ură, ceea ce limitează eficiența intervențiilor. Condamnarea imediată și publică a discursului de instigare la ură este înregistrată foarte rar, iar punerea în aplicare efectivă a legislației ridică semne de întrebare. Cazurile de infracțiuni motivate de ură continuă să fie insuficient raportate, iar aplicarea normelor de drept penal în investigarea acestor cazuri rămâne insuficientă. În acest sens, ECRI recomandă intensificarea parteneriatelor cu rețelele sociale pentru a elimina mai rapid conținutul problematic. De asemenea, potrivit ECRI, este esențială pregătirea continuă a Poliției și a altor instituții implicate în identificarea și contracararea discursului de ură.
Raportul se referă și la competențele Consiliul Audiovizualului (CA), care supraveghează respectarea Codului serviciilor media audiovizuale pe domeniul de investigare a cazurilor de de discurs de instigare la ură și care poate impune sancțiuni. Autorii amintesc între altele despre faptul că, în anul 2023, CA a aprobat metodologia de monitorizare a discursului instigator la ură în mass-media audiovizuală. „Cu toate acestea, delegația ECRI a fost informată că plângerile au fost respinse pe motiv că sancțiunile nu pot fi aplicate unor incidente specifice de discurs instigator la ură care fac parte din program, ci doar discursurilor de instigare la ură care privesc întregul program în cauză”, se arată în raport.
Pentru a preveni și combate fenomenul, ECRI recomandă autorităților să definească și să delimiteze clar îndatoririle și responsabilitățile actorilor statali și nestatali în abordarea discursurilor de instigare la ură în mediul online, precum și să creeze norme și proceduri clare pentru o cooperare eficace cu și între acești actori în ceea ce privește evaluarea și investigarea unor astfel de cazuri. De asemenea, în document se face referire la faptul că autoritățile judiciare ar trebui să aibă competențe prin care să autorizeze, să aprobe și să ordoneze ștergerea discursurilor de instigare la ură sau blocarea site-urilor care le utilizează. Asta pentru că, în prezent, în Republica Moldova nu este prevăzută posibilitatea eliminării sau blocării unui astfel de conținut prin hotărâre judecătorească.
În plus, ECRI îndeamnă autoritățile „să încurajeze și să sprijine cu fermitate formarea profesioniștilor din domeniul mass-mediei și a jurnaliștilor, fără a aduce atingere independenței mass-mediei, cu privire la modul de recunoaștere, raportare și reacție la discursurile de instigare la ură, precum și cu privire la modul de evitare a utilizării și diseminării acestora”.
ECRI este un organism al Consiliului Europei care monitorizează situația rasismului, discriminării și intoleranței în cele 46 de state membre. Raportul actual analizează progresul și provocările înregistrate de Republica Moldova în domenii precum combaterea discriminării, protecția minorităților și promovarea egalității.
