Consiliul Audiovizualului a aprobat vineri, 26 mai, metodologia care să-i permită monitorizarea discursului ce incită la ură în programele radio și de televiziune. Actualmente, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea în spațiul audiovizual național a programelor ce constituie discurs care incită la ură.
Metodologia de monitorizare a discursului care incită la ură în conținuturile media audiovizuale se bazează pe două instrumente internaționale folosite în procesul de evaluare și sancționare a discursului de ură, și anume Planul de acțiune Rabat și triplul test CtEDP.
Documentul se referă la modul în care jurnaliştii şi/sau furnizorii de servicii media sunt implicaţi în potenţiale cazuri de discurs de ură. „Situaţiile în care jurnaliştii sau mijloacele de informare în masă nu sunt responsabili pentru proliferarea discursului de ură sunt atunci când au un rol în indicarea unei probleme de interes public şi nu contribuie în niciun fel la diseminarea declaraţiilor de ură. Punerea în lumină a evenimentelor din societate, care ar putea include raportarea sau dezbaterea despre probleme rasiste/naţionaliste etc., este o chestiune de interes public şi se încadrează în dreptul la libertatea de exprimare protejat, atâta timp cât jurnaliştii şi mijloacele de informare în masă nu iau parte activă, nu se alătură şi/sau nu consolidează discursul de ură”, precizează documentul.
Metodologia are la bază ghidul „Combaterea discursului de ură în media audiovizuală din Republica Moldova”, elaborat ca parte a unui proiect al Consiliului Europei și destinat evaluării și prelucrării a astfel de cazuri.
Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA), adoptat în anul 2018, este singura lege organică din Republica Moldova care reglementează̆ discursul de ură într-o variantă extinsă (articolul 1) şi stabileşte sancţiuni clare pentru acest tip de discurs în media audiovizuale. Documentul definește drept discurs care incită la ură un mesaj „care propagă, incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură fondate pe intoleranţă sau discriminare pe criterii de sex, de rasă, de naţionalitate, de religie sau credinţă, de dizabilitate sau de orientare sexuală.”
Consiliul Audiovizualului (CA) este obligat să monitorizeze dacă furnizorii de servicii audiovizuale promovează sau generează conţinut care incită la violenţă, ură sau discriminare și poate aplica sancțiuni cu amenzi de la 40.000 de lei până la 70.000 de lei pentru o primă încălcare, de la 70.000 de lei până la 100.000 de lei pentru încălcări repetate şi retragerea licenţei de emisie după aplicarea graduală a sancţiunilor.
Metodologia de monitorizare a discursului de ură în conținuturile media audiovizuale, care va avea un caracter de aplicare intern, a fost aprobată cu votul a 5 membri ai Consiliului Audiovizualului. Eugeniu Rîbca a votat împotrivă.
„Metodologia de monitorizare în domeniu cu siguranță este necesară, dar ea trebuie aprobată în calitate de metodologie a CA. Această metodologie, fiind un act normativ, trebuie să respecte toate exigențele legislative, altfel poate fi pusă în discuție legitimitatea acestui document”, a precizat Eugeniu Rîbca. La rândul ei, președinta CA, Liliana Vițu a specificat că metodologia „este un document de ordin intern”.
DISCURSUL DE URĂ ÎN SPAȚIUL PUBLIC AL REPUBLICII MOLDOVA
În primele două luni ale războiului declanșat în Ucraina, Asociația Promo-LEX a identificat 83 de cazuri de discurs de ură în spațiul public din Republica Moldova, care au arătat cum acest tip de discurs a devenit parte a propagandei de război. Asta deși Codul serviciilor media audiovizuale din Republica Moldova interzice emisiuni susceptibile să propage, să incite, să promoveze sau să justifice ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură fondate pe intoleranţă sau pe discriminarea pe criterii de sex, de rasă, de naţionalitate, de religie, de dizabilitate sau de orientare sexuală.
„Discursul de ură, indiferent dacă este răspândit în mediul online, în spațiul public sau la TV, slăbește coeziunea socială, pentru că promovează stereotipuri și prejudecăți, stigmatizează, marginalizează, discriminează și incită la violență. Propaganda de război poate dezinforma, dar poate și să schimbe percepții și atitudini. Iată de ce, în 2023, acțiunile de prevenire prin informare și educare trebuie să fie o prioritate, pentru că utilizatori online și „consumatori de discurs de ură” sunt inclusiv jurnaliștii, politicienii, liderii religioși sau liderii de opinie, exact cei care în ultimii patru ani au răspândit mesaje de ură și au instigat la discriminare”, scria într-un comentariu recent pentru Mediacritica Irina Corobcenco, responsabilă de monitorizarea discursului de ură la Asociația Promo-LEX.
În Republica Moldova, dar și la nivelul statelor Consiliului Europei, discursul de ură se manifestă la TV, dar cel mai des în mediul online (din cele 83 de cazuri identificate de Asociația Promo-Lex, 16 cazuri au fost transmise la TV, 32 – în media scrisă și online, iar 33 – prin aplicațiile mobile). Potrivit Irinei Corobcenco, „2022 a fost unul fără sancțiuni pentru discurs de ură la TV, însă a fost un an cu monitorizări privind respectarea informării corecte și organizarea consultărilor publice pe marginea metodologiei interne de monitorizare a discursului de ură de către Consiliul Audiovizualului. S-ar putea ca anul 2023 să dea startul dezbaterilor pe marginea unor cazuri de discurs care incită la ură, identificate de CA la TV și/sau radio, și să fie un semnal clar pentru cei care transformă televiziunile în platforme pentru răspândirea urii că prevederile legale nu sunt o recomandare”.
