Amendamentul care presupunea instituirea răspunderii contravenționale pentru dezinformarea în mediul online, înregistrat la 17 martie, a fost retras din Parlamentul Republicii Moldova. Autorul inițiativei a declarat pentru ProTV Chișinău că a luat această decizie „având în vedere și reacția publică și acele îngrijorări care au fost expuse în public”.
Amendamentul retras era parte a unui proiect de lege ce viza combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și propunea completarea Codului contravențional cu un nou articol care să permită amendarea pentru răspândirea dezinformării în mediul online. Inițiativa a stârnit mai multe critici din partea experților și organizațiilor societăți civile și nu a mai ajuns să fie dezbătută în cadrul unor consultări publice.
„Probabil că colegii din comisia mass-media… Este la latitudinea lor să examineze această situație, dar acum, având în vedere și reacția publică și acele îngrijorări care au fost expuse în public, eu am retras acest amendament”, a declarat pentru ProTV Chișinău Igor Chiriac, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate și autorul amendamentului.
Contactată de Mediacritica, președinta Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a confirmat că, în cadrul comisiei pe care o conduce, amendamentul „nu se va discuta, fiindcă este retras complet din procedură”.
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și-a exprimat anterior îngrijorarea față de inițiativă. „Considerăm că ingerința în libertatea de exprimare pe care ar produce-o această prevedere, dacă ar fi adoptată, nu ar fi necesară într-o societate democratică și nu ar fi proporțională cu scopurile legitime care se intenționează a fi protejate. De asemenea, CJI consideră că lipsa standardelor de calitate, claritate și predictibilitate a prevederii propuse poate duce la precedente impredictibile, periculoase și abuzive”, se arată într-o opinie a CJI.
CJI a reamintit că mecanisme similare au fost propuse în 2022 prin proiectul de lege cunoscut sub denumirea de „Legea anti-dezinformare”. Acest proiect a fost abandonat după consultări publice, întrucât s-a constatat că prevederile sale „au potențialul de a admite ingerințe nejustificate în libertatea de exprimare și contravin standardelor internaționale din domeniu”.
Tot potrivit organizației de media, reglementări asemănătoare se regăsesc în legislația contravențională a altor state, precum Federația Rusă sau Tunisia. Iar Comisia de la Veneția a subliniat, în contexte similare, că „ingerința în libertatea de exprimare pe care ar produce-o această prevedere, dacă ar fi adoptată, nu ar fi necesară într-o societate democratică și nu ar fi proporțională cu scopurile legitime de prevenire a dezordinii și de protejare a securității naționale, a sănătății publice și a drepturilor celorlalți”.
