Pe parcursul lunilor martie și aprilie, Mediacritica a publicat o serie de materiale video pe rețelele sale sociale, în care explică, pe înțelesul tuturor, cum funcționează diferite tehnici de manipulare în presă și spațiul public. Acestea au fost realizate în cadrul proiectului „Adevărul conectează: consolidarea educației media și implicarea tinerilor în combaterea dezinformării”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Școala de Jurnalism din Moldova.
Scopul acestor materiale este să oferim publicului, mai ales tinerilor, instrumente simple și eficiente pentru a analiza critic informațiile pe care le consumă zilnic, în special pe rețelele sociale.
EXEMPLU DE MANIPULARE
În luna martie, am explicat o tehnică de manipulare frecvent întâlnită în media – „Salvatorul național”. Ca exemplu a fost luat cazul unui vlogger din Republica Moldova care a fost arătat ca făcând doar lucruri bune. Am vorbit și despre „Hering roșu”, adică o deviere de la subiectul esențial prin introducerea unor informații irelevante, dar emoționale.
DEEP STATE
În aprilie, am abordat o temă tot mai des vehiculată în discursul public – „deep state” sau „statul paralel”. Am explicat ce presupune această teorie, cine o promovează și de ce e important să analizăm sursele și intențiile din spatele acestor narațiuni. „O traducere aproximativă ar fi cea de stat paralel: o teorie conform căreia în spatele unui guvern oficial stă o rețea secretă de oameni care influențează deciziile majore. De exemplu: serviciile secrete, armata, oligarhi, corporații”, este precizat în reel.
TRANSFERUL DE IMAGINE NEGATIVĂ
Tot în aprilie, am vorbit despre transferul de imagine negativă, o tehnică subtilă, dar extrem de eficientă în manipulare. Fie că este vorba despre politicieni comparați nejustificat cu dictatori sau despre persoane asociate cu fapte controversate din trecut, fără legătură cu prezentul, scopul este de a induce neîncredere și ostilitate.
Ca exemplu a servit cazul recent de numire a unui jurnalist într-o funcție-cheie la Teleradio-Moldova. „În timp ce majoritatea știrilor i-au spus pe nume, un site nu i-a precizat numele în titlu, dar a scos în față un detaliu despre un fost post de muncă de-al său. Asta deși în text nu se precizează care ar fi legătura între fosta și actuala funcție și de ce ea este importantă. Pentru că ea nu este”, explică reel-ul.
ASOCIEREA NEGATIVĂ
Un alt tip de manipulare analizat a fost asocierea negativă, adică punerea alături a două evenimente fără legătură reală, pentru a sugera o conexiune falsă. Am arătat cum un adevăr despre vicepremiera Cristina Gherasimov și un adevăr despre greva angajaților de la Calea Ferată pot fi combinate într-un mod manipulator, cu scopul de a transfera vina.
„Am citit recent într-o știre așa: în timp ce vicepremiera Cristina Gherasimov discuta la Varșovia despre viitorul nostru european, angajații Căii Ferate din Moldova continuau greva, cerând salariile pentru ultimele șase luni. Prima parte e un adevăr. A doua parte e un adevăr. Dar alăturarea lor e manipulare. Îmi amintește de vorba aia cu coada vacii și ștampila primăriei. De parcă viceprim-ministra pentru integrare europeană este responsabilă de salariile celor de la Căile Ferate. Nu, nu este responsabilă. Iar asocierea a două evenimente care nu au nicio treabă unul cu altul este simplă, dar periculoasă”, se menționează în video.
REȚELELE SOCIALE, TEREN FERTIL PENTRU RĂSPÂNDIREA FALSURILOR
Deși rețelele sociale oferă acces rapid la informație, ele pot facilita și răspândirea dezinformării. În acest context, gândirea critică devine esențială, consideră Ina Grejdeanu, directoare strategică la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
„Rețelele sociale au devenit una dintre sursele preferate de informare pentru foarte mulți dintre noi, pentru că avem acces rapid la orice fel de conținut ce ne interesează. Totuși, dincolo de aceste beneficii, ele pot deveni un teren fertil pentru răspândirea informațiilor false și manipulatoare. Într-un astfel de context, gândirea critică este esențială pentru fiecare. Iar platforma Mediacritica, administrată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), vine să acopere această necesitate, oferind publicului resurse profesioniste și variate pentru cultivarea gândirii critice. An de an, ne propunem să diversificăm conținutul publicat, să-l facem mai atractiv, ținând cont de provocările actuale și de dinamica mediului online. Prin acest proiect, ne dorim să fim și mai aproape de utilizatorii online – indiferent de platformele pe care le folosesc pentru informare – să atenționăm despre niște pericole aparent, invizibile sau inofensive, să încurajăm acea vigilență online, responsabilitatea și, nu în ultimul rând, consumul de informații din surse verificate și conținut de calitate”, a precizat Ina Grejdeanu pentru Mediacritica.
Așadar, vă îndemnăm să accesați Mediacritica și să ne urmăriți pe conturile noastre de Facebook, Instagram sau TikTok pentru cultivarea gândirii critice.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Adevărul conectează: consolidarea educației media și implicarea tinerilor în combaterea dezinformării”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent și Școala de Jurnalism din Moldova. Proiectul beneficiază de sprijinul financiar al Norvegiei, prin intermediul IWPR, totodată conținutul activităților și materialelor realizate în cadrul acestuia reprezintă în exclusivitate responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în niciun fel poziția Guvernului Norvegiei.
