Un material publicat la data de 13 iunie pe clona portalului cu politică editorială prorusă Kp.md, despre profanarea cimitirului evreiesc din Chișinău, a servit drept prilej pentru transfer de imagine negativă asupra Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), făcut responsabil de promovarea fascismului. În text se recurge la asocieri negative între evenimente care nu au legătură unul cu altul, precum și devieri de la Codul deontologic al jurnalistului.
Peste 50 de morminte din cimitirul evreiesc din Chișinău au fost vandalizate cu simboluri naziste în ultimele zile. Însă, în locul unei relatări factuale, redacția Kp.md a folosit acest incident pentru a promova o serie de afirmații într-o manieră ce contravine standardelor jurnalismului de calitate.
Una dintre primele afirmații problematice este legată de asocierea directă, dar nemotivată, între partidul de guvernământ și răspândirea ideologiilor extremiste. „Semințele fascismului, semănate de PAS, dau roade perfide”, se afirmă în text, fără a fi prezentată vreo probă care să justifice această corelație. Astfel de tactici reprezintă o tehnică de manipulare numită transfer de imagine negativă, în care se asociază în mod forțat o entitate (politică) cu un eveniment negativ, dar fără legătură directă justificată.
De asemenea, autoarea textului recurge la asocieri negative care leagă incidentul cu manualele de istorie. În material se afirmă că elevii din Republica Moldova ar fi „obligați” să scrie la examene că în 1941 Ion Antonescu, alături de Adolf Hitler, ar fi „eliberat” Moldova. Această frază este scoasă din contextul manualului de istorie vizat și este folosită pentru a sugera că statul moldovean ar justifica indirect faptele regimului nazist. Se recurge apoi la generalizarea că „adevăratul nazism își ridică capul cu încurajarea autorităților”.
Acest tip de asociere, în absența unor argumente sau dovezi, încalcă principiile de echidistanță și corectitudine. Mai mult, Codul deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova prevede clar obligativitatea separării faptelor de opinii.
Materialul mai promovează ideea că dezbaterea organizată de Ministerul Educației pe 11 iunie, cu privire la manualul de istorie pentru clasa a XII-a, s-ar fi transformat „într-o justificare și apărare a pozițiilor controversate” din manual și că aceasta ar fi contribuit la „răspândirea unor percepții distorsionate despre Holocaust”. Afirmația este prezentată ca fapt, dar nu este susținută de citate, martori sau voci credibile din cadrul dezbaterii.
Codul deontologic prevede că, „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte”. Iar Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști amintește: „Jurnalismul nu lasă loc pentru speculaţii. Nu există nicio scuză pentru inexactităţi. Pentru a afla adevărul, trebuie cercetate toate informaţiile şi faptele relevante”.
