Dezinformarea pe bază de gen nu mai reprezintă doar o formă de hărțuire online, ci un mecanism sistemic de intimidare și delegitimare a femeilor din viața publică. Potrivit ghidului realizat de Institute for War & Peace Reporting (IWPR), „Dezinformarea pe bază de gen și participarea politică a femeilor în Republica Moldova”, fenomenul operează prin tactici informaționale coordonate, amplificate de platformele digitale și alimentate de stereotipuri sociale deja existente.
Autoarea documentului, doctora în filologie Loretta Handrabura, arată că dezinformarea de gen funcționează „printr-o combinație de tactici informaționale și declanșatoare sociale care exploatează norme de gen, emoții și logica de amplificare a platformelor”. Fenomenul nu apare spontan, ci operează ca „un ecosistem” în care conținutul este creat, redistribuit și amplificat prin rețele coordonate, conturi influente și mecanisme algoritmice.
Potrivit ghidului, distribuția conținutului misogin și manipulativ are loc printr-o combinație de platforme sociale mari – Facebook, YouTube, Instagram, TikTok și X –, canale semiînchise precum Telegram și site-uri partizane care „reciclează narațiuni”.
Autoarea atrage atenția că actorii implicați în răspândirea mesajelor își adaptează constant metodele la politicile de moderare și la mecanismele de vizibilitate ale platformelor digitale. Aceste rețele folosesc simultan platformele mainstream și canalele de mesagerie pentru distribuția și „stocarea” narațiunilor toxice, facilitând propagarea lor transplatformă. În acest fel, mesajele misogine și manipulative ajung rapid la audiențe extinse și pot fi amplificate artificial în perioade sensibile politic.
Ghidul mai arată că dezinformarea pe bază de gen circulă eficient prin formate cu „cost mic de producție și potențial mare de viralizare”: meme, GIF-uri, clipuri scurte, colaje sau capturi scoase din context. Aceste formate reduc mesajul la un conținut emoțional și ușor de redistribuit, deseori prezentat sub formă de umor sau sarcasm. Studiul o citează pe cercetătoarea Claire Wardle, potrivit căreia meme-urile au devenit „vehicule puternice” pentru dezinformare, iar cele mai eficiente sunt cele „amuzante sau critice”.
Documentul subliniază că ambiguitatea reprezintă un element-cheie al acestor campanii. Formule precum „doar glumeam” sau „doar pun întrebări” fac dificilă sancționarea rapidă a conținutului și contribuie la normalizarea atacurilor în spațiul public.
Un alt mecanism identificat se referă la intensificarea atacurilor în perioadele electorale și în momentele de vizibilitate publică ridicată pentru femei. Studiul descrie aceste situații drept „ferestre de vulnerabilitate publică”.
Raportul Centrului pentru Informații Reziliente, citat de IWPR, avertizează că „dezinformarea bazată pe gen afectează accesul alegătorilor la informații fiabile și erodează încrederea în alegeri”. Potrivit documentului, campaniile de discreditare nu vizează doar candidatele, ci și femeile implicate în administrarea alegerilor, ceea ce poate descuraja alte femei să aspire la roluri publice similare. Autorii mai arată că episoadele de escaladare apar frecvent în jurul numirilor în funcții, promovărilor sau controverselor publice care implică femei, momente în care mobilizarea misogină se intensifică rapid în mediul online.
Un alt element este rolul algoritmilor în amplificarea conținutului sexist și manipulator. Studiul arată că platformele digitale recompensează mesajele senzaționale și emoționale, deoarece acestea generează reacții și implicare mai mare.
Potrivit Centrului pentru Politică Externă Feministă, citat în document, algoritmii „ajută la amplificarea conținutului senzațional și înșelător pentru a maximiza implicarea utilizatorilor”. Se concluzionează că mesajele polarizante beneficiază astfel de „un avantaj structural la distribuție, indiferent de acuratețe”. În același timp, organizația International Media Support, citată în același document, avertizează că infrastructura digitală a oferit „instrumente noi pentru a crește scara, omniprezența și viteza” violenței online împotriva femeilor.
Ghidul „Dezinformarea pe bază de gen și participarea politică a femeilor în Republica Moldova”, elaborat de Institute for War & Peace Reporting și semnat de Loretta Handrabura, s-a bazat pe monitorizări realizate în perioada 2023–2025, cercetări internaționale și analize comparative regionale și a examinat mecanismele prin care dezinformarea de gen este produsă, amplificată și normalizată în spațiul digital și politic.
