Atacurile cibernetice, dezinformarea, presiunea economică și alte forme de ingerință hibridă nu mai sunt percepute drept riscuri tehnice izolate, ci ca amenințări directe la adresa securității democratice și a stabilității economice. Despre necesitatea construirii unei reziliențe digitale, protejarea infrastructurii critice și consolidarea cooperării regionale în domeniul securității cibernetice s-a discutat la Chișinău, în cadrul Moldova Cybersecurity Forum 2026.
Evenimentul, care se desfășoară în perioada 12-13 mai, reunește reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului academic și ai sectorului privat din Republica Moldova și din state ale Uniunii Europene. Participanții au subliniat că securitatea digitală a devenit un element esențial pentru funcționarea instituțiilor democratice și pentru protejarea societății în fața atacurilor hibride și a operațiunilor de influență.
Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a declarat că securitatea cibernetică nu mai poate fi tratată ca „un concept tehnic de nișă”. „În contextul geopolitic tot mai complex, în care amenințările hibride, dezinformarea și atacurile cibernetice au devenit instrumente majore de influență, să fim offline nu mai este o opțiune, iar să fim neprotejați este un risc pe care refuzăm să ni-l asumăm”, a afirmat oficialul.
El a subliniat că Republica Moldova urmărește construirea unei „fortărețe a inovației”, capabile să asigure o transformare digitală „sigură, incluzivă și rezilientă”. Potrivit lui Eugeniu Osmochescu, investițiile vizează atât dezvoltarea infrastructurii digitale, cât și consolidarea culturii de igienă cibernetică și formarea specialiștilor în domeniu.
UE: REZILIENȚA MOLDOVEI CONTEAZĂ PENTRU ÎNTREAGA EUROPĂ
Șeful adjunct al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Máté Csicsai, a declarat că experiența Republicii Moldova demonstrează cât de interconectate au devenit atacurile cibernetice, dezinformarea și alte forme de presiune hibridă. „Reziliența Moldovei contează nu doar pentru Moldova însăși, ci pentru Europa în ansamblu”, a afirmat diplomatul european, apreciind ritmul în care Republica Moldova își consolidează capacitățile de apărare cibernetică.
Potrivit acestuia, în ultimul an autoritățile moldovene au făcut trecerea „de la angajament la acțiune”, iar experiența acumulată în confruntarea cu presiunile hibride persistente a devenit relevantă pentru întreaga comunitate europeană de securitate cibernetică.
„Uniunea Europeană este pe deplin alături de Moldova în consolidarea rezilienței sale cibernetice, într-un mod practic, susținut și strategic”, a subliniat Máté Csicsai.
MILIOANE DE SOLICITĂRI MALIȚIOASE, BLOCATE ÎN TIMPUL ALEGERILOR PREZIDENȚIALE
Un accent aparte a fost pus pe protecția infrastructurii electorale și pe cooperarea internațională în combaterea amenințărilor cibernetice.
Reprezentantul Ambasadei Statelor Unite la Chișinău, Nick Pietrowicz, a declarat că SUA colaborează cu Republica Moldova din 2016 pentru consolidarea securității cibernetice. Potrivit lui, în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, tehnologiile americane de securitate cibernetică au blocat aproape patru milioane de solicitări malițioase direcționate către site-ul Președinției Republicii Moldova. „Asta înseamnă un parteneriat: protecție atunci când contează cel mai mult”, a afirmat Nick Pietrowicz.
Oficialul american a anunțat și o nouă finanțare de opt milioane de dolari pentru susținerea obiectivelor comune în domeniul securității cibernetice, subliniind că amenințările din spațiul digital sunt „sofisticate și persistente”, iar răspunsurile trebuie să fie „practice și orientate spre rezultate”.
COOPERAREA REGIONALĂ, ELEMENT CHEIE AL REZILIENȚEI DIGITALE
Ambasadoarea Marii Britanii în Republica Moldova, Fern Horine, a atras atenția asupra faptului că amenințările cibernetice afectează instituțiile publice, economia și viața de zi cu zi a cetățenilor, motiv pentru care acestea necesită „expertiză comună și voință politică de a acționa”.
Diplomata a evidențiat contribuția programului „Innovate Moldova”, prin care Regatul Unit și Suedia au sprijinit consolidarea capacităților naționale și protecția infrastructurii critice din Republica Moldova.
Totodată, Fern Horine a menționat alianța cibernetică trilaterală dintre Republica Moldova, România și Ucraina, pe care a descris-o drept „un exemplu clar de cooperare regională” și de apropiere de standardele europene și euroatlantice în domeniul securității.
„REZILIENȚA CIBERNETICĂ ESTE O RESPONSABILITATE COMUNĂ”
Iar ambasadoarea Suediei la Chișinău, Petra Larke, a subliniat că reziliența cibernetică nu poate fi construită exclusiv de autorități, ci necesită colaborarea dintre Guvern, instituții publice, mediul academic, huburile de inovare și industrie.
„Aceasta nu este doar sarcina unui guvern, ci este o responsabilitate comună”, a afirmat Petra Larke.
Diplomata suedeză a apreciat progresele realizate de Republica Moldova în domeniul securității cibernetice și a evidențiat sprijinul acordat unor instituții și inițiative precum Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică, infrastructura electorală digitală, Agenția de Guvernare Electronică și proiectele care promovează participarea femeilor în domeniul securității cibernetice.
UNIVERSITĂȚILE, PARTE A ECOSISTEMULUI DE SECURITATE CIBERNETICĂ
Rectorul Universității Tehnice a Moldovei, Viorel Bostan, a declarat că securitatea cibernetică a devenit „o prioritate strategică pentru orice țară”, iar evenimentele recente au confirmat importanța consolidării capacităților naționale în domeniu.
El a mulțumit partenerilor internaționali din Statele Unite, Suedia și Regatul Unit pentru sprijinul acordat în crearea Institutului Național de Inovații în Securitatea Cibernetică „Cybercor” în cadrul instituției academice. „Noi suntem responsabili de pregătirea noii generații de profesioniști care vor contribui la consolidarea rezilienței naționale”, a afirmat Viorel Bostan.
Potrivit rectorului, universitățile trebuie să fie „printre primii parteneri în inițiativele naționale”, deoarece acestea au rolul de a forma specialiștii care vor asigura reziliența și sustenabilitatea viitorului digital.
Forumul a concluzionat că securitatea cibernetică a devenit o componentă centrală a rezilienței democratice și instituționale, iar combaterea amenințărilor hibride necesită nu doar investiții tehnologice, ci și cooperare internațională, educație digitală și dezvoltarea unei culturi publice de securitate informațională.
