Întrebare:
Am întâlnit termenul „spălarea narațiunilor” în analize despre propagandă și dezinformare. Ce înseamnă mai exact și cum funcționează?
Răspuns:
Spălarea narațiunilor (narrative laundering, din limba engleză) este o tactică subtilă de manipulare informațională prin care o idee falsă, radicală sau conspiraționistă este introdusă în spațiul public de către surse obscure sau marginale, apoi preluată treptat de surse mai vizibile, aparent respectabile, până când devine parte din discursul public legitim. Pe scurt, o minciună sau o distorsionare capătă aparența de adevăr prin repetiție și redistribuire în lanțuri tot mai „curate”, explică platforma Mediamanipulation.org.
Procesul funcționează similar cu spălarea banilor. Conținutul murdar (extremist, fals sau periculos) este „curățat” prin trecerea lui prin mai multe straturi de legitimare, de la bloguri obscure, la influenceri „neutri”, până la formatori de opinie sau chiar jurnaliști care, fără să-și dea seama, îl rostogolesc în numele „diversității de opinii”.
Putem recunoaște acest fenomen atunci când de exemplu o idee conspiraționistă sau o narațiune falsă apare inițial pe canale anonime de Telegram sau bloguri marginale. Este preluată apoi de influenceri populari, dar care se poziționează „contra sistemului”. Devine subiect de „dezbateri” pe unele site-uri obscure sau pe YouTube, fiind prezentată ca o „opinie alternativă”. În final, apare în declarații politice, în emisiuni TV sau în spațiul academic sub forma unui „punct de vedere demn de luat în calcul”, precizează Institute for Strategic Dialogue.
Un astfel de fenomen devine periculos pentru că reduce vigilența publicului. O idee lansată de un extremist nu ar fi luată în serios imediat. Dar dacă ajunge să fie rostită de cineva „de încredere” sau „apolitic”, capătă legitimitate. Astfel, narațiunile false despre UE, NATO, refugiați, vaccinuri, identitate de gen sau războiul din Ucraina devin greu de deconstruit, pentru că nu mai par radicale, par „doar o altă perspectivă”.
Așadar, dacă auziți o idee controversată rostită de cineva aparent respectabil, întrebați-vă de unde vine această idee, cine a promovat-o prima dată și cui servește. Împreună cu Mediacritica, cultivați gândirea critică.
