Într-o realitate în care rețelele sociale au devenit principalele canale de informare pentru tot mai mulți oameni, rolul celei de „a patra putere în stat” reprezintă o provocare tot mai mare pentru presa tradițională. Despre misiunea jurnaliștilor de investigație în combaterea dezinformării, dar și despre algoritmii care favorizează formarea bulelor informaționale și care izolează mulți cetățeni a vorbit Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, în ediția din luna iunie a Podcastului CuMINTE.
Întrebată despre contribuția jurnaliștilor de investigație la combaterea propagandei și a dezinformării, Alina Radu a subliniat presiunea suplimentară pe care o pune asupra presei de investigație acest deziderat. „Din păcate, ni s-a aruncat coșul de sarcini, pe drum, din mers. Și așa avem multe sarcini, era foarte mult de lucru”, a precizat ea. Jurnalista a punctat că, deși libertatea de exprimare adusă de rețelele sociale este un câștig semnificativ în raport cu perioada controlului mediatic unic, aceste platforme sunt, în același timp, instrumente exploatate intens de Federația Rusă în scopuri propagandistice.
„Rețelele sunt americane sau chinezești, dar le exploatează Federația Rusă. Faptul că noi toți pierdem în acest război informațional este deja clar. Noi suntem împărțiți în două părți beligerante: pe de o parte, avem mașina propagandistică, care merge mână în mână cu proprietarii rețelelor sociale, și, pe de altă parte, sunt cetățenii care intră acolo să se informeze”, a explicat Alina Radu.
ALGORITMII CREEAZĂ BULE, NU OAMENII
Directoarea Ziarului de Gardă a atras atenția asupra faptului că cetățenii ajung în bule informaționale nu din proprie inițiativă, ci din cauza modului în care funcționează algoritmii platformelor. „Bulele sunt create nu de oameni, dar de algoritmi. Algoritmii au fost creați ca să aducă profit companiilor. Nu se discută deschis despre dauna pe care o aduc”, a punctat invitata.
În acest context, capacitatea jurnaliștilor de investigație de a pătrunde în aceste bule și de a documenta fenomenele din interior este limitată, în special din cauza resurselor umane insuficiente. „Mă tem că noi, în Republica Moldova, avem maxim 20-30 de jurnaliști de investigație în total, dar probleme și sarcini pentru ei sunt mult mai multe”, a explicat Alina Radu.
ROLUL PRESEI ÎN OCEANUL INFORMAȚIONAL
Referindu-se la statutul tradițional al mass-mediei ca „putere a patra”, Alina Radu a remarcat că acest rol s-a diluat în era digitală: „Demult presa s-a amalgamat cu toată armata de emițători de informație. (…) Mass-media nu mai este puterea a patra în acest ocean informațional, dar ea rămâne extrem de importantă atunci când e vorba de verificarea informațiilor. Nu există o altă profesie care verifică informațiile. Nu există un altfel de angajat, lucrător care se trezește dimineața și verifică informațiile pentru toți cetățenii. De asta va fi nevoie cu atât mai mult în această eră când avem atâta informație cu dezinformare la un loc”.
Jurnalista a explicat că diferite generații percep mass-media în moduri diferite. Dacă vârstnicii navighează online având în minte un cadru al mass-mediei tradiționale, tinerii își iau referințele informaționale de la influenceri. „Această generație s-a născut cu telefonul în mână, dar fără instrucțiunea necesară de utilizare”, potrivit ei.
În opinia sa, educația media este esențială nu doar pentru a sprijini presa, ci mai ales pentru a proteja generațiile tinere de riscurile mediului digital – de la manipulare, la exploatare: „Educație media și educație, în general, trebuie să existe. (…) Noi am lăsat această generație să sufere de multe alte probleme. Internetul, telefonul au venit peste ei cu riscuri de exploatare sexuală, mentală, morală”, consideră Alina Radu.
