La data de 14 august, portalul Deschide.md a publicat o investigație cu titlul „Frăția Moscovei // Minori, exploatați de partidele proruse în scopuri politice. Schema pusă la cale de oamenii lui Tarlev și Furtună”, în care este semnalat faptul că „minori ar fi implicați în activități de propagandă politică orchestrată de formațiuni politice proruse”. Materialul este însoțit de fotografii cu copiii vizați, fapt ce încalcă normele deontologice și legale privind protecția lor.
Investigația publicată de Deschide.md arată cum partidele proruse din Republica Moldova, în special Moldova Mare, condus de Victoria Furtună, și Viitorul Moldovei, al fostului premier Vasile Tarlev, ar fi implicat minori în activități de propagandă politică sub coordonarea Uniunii Naționale a Studenților și Tineretului. Schema descrisă sugerează folosirea copiilor pentru a crea o imagine de mobilizare tinerească și patriotică în favoarea acestor formațiuni. Materialul este însoțit de poze în care apar minori, fără a fi prelucrate tehnic și fără a le fi protejată identitatea, fapt ce încalcă normele de protecție a lor.
Ulterior, investigația a fost preluată de alte instituții de presă, între care Stiri.md, Realitatea.md, Ziua.md, Tvrmoldova.md, Independent.md, Cotidianul.md, care, la fel, nu au respectat normele impuse de deontologie și lege.
PROTECȚIA MINORILOR
Potrivit normelor deontologice, presa nu trebuie să dezvăluie detalii ce pot duce la identificarea minorilor. „Înregistrările audio/video și fotografiile trebuie modificate, pentru protejarea identității copiilor. Fac excepție situațiile în care identificarea copiilor este de interes public și cele în care jurnalistul acționează în interesul superior al copilului, cu sau fără acordul părinților sau al tutorilor”, este precizat în Codul deontologic. Or, în cazul dat, nu este vorba despre o asemenea situație.
De asemenea, Codul deontologic cere o deosebită acuratețe în relatarea cazurilor ce vizează minorii. „Jurnalistul protejează identitatea copiilor implicați în evenimente și situații cu conotație negativă (accidente, infracțiuni, dispute familiale, sinucideri, violență și abuz de orice fel etc.), inclusiv ca martori”.
În plus, cadrul juridic național conține o lege specială, care abordează mai multe aspecte legate de ocrotirea minorilor în mass-media, amintește Centrul pentru Jurnalism Independent într-o ediție a rubricii Juristul presei. Este vorba despre Legea privind protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației, care interzice publicarea datelor cu caracter personal ale minorilor în anumite situații, cum ar fi: implicarea în infracțiuni, statutul de victimă, tentative de sinucidere sau prezentarea în contexte sociale negative care permit identificarea lor.
Iar în cazul televiziunilor, Codul serviciilor media audiovizuale din Republica Moldova prevede, cu referire la protecția minorilor, că „furnizorii de servicii media au obligaţia să respecte principiul interesului superior al minorului”, că „minorul are dreptul la protecţia imaginii şi a vieţii sale private” și că „dreptul minorului la respectarea vieţii private şi la propria imagine prevalează în faţa necesităţii de informare, inclusiv în cazul minorului aflat în situaţii dificile”.
