Un titlu poate orienta cititorul mai mult decât conținutul unui articol. Materialul apărut pe data de 11 septembrie pe site-ul postului TVR Moldova, despre vizita în Italia a primarului Chișinăului, Ion Ceban, titrează că edilul, „dușman declarat al comunității LGBT, a ajuns în Italia cu ajutorul unui gay”. Textul face trimitere la orientarea sexuală a unei persoane, detaliul fiind irelevant în contextul subiectului.
Articolul prezintă o serie de informații relevante despre deplasarea primarului la Palermo, în contextul interdicției impuse anterior de a se deplasa în spațiul Schengen. Se explică în ce context a fost invitat și care a fost rolul său în tabăra internațională pentru tineri. Însă firul narativ este deturnat prin insistența pe un detaliu fără relevanță pentru interesul public: orientarea sexuală a lui Benedetto Zacchiroli, lider al Coaliției Europene a Orașelor Împotriva Rasismului (ECCAR), care ar fi lansat invitația de participare.
De câteva ori pe parcursul textului, Zacchiroli este prezentat ca „gay și teolog”. Această etichetare, repetată și scoasă în prim-plan, mută atenția de la activitatea sa instituțională și de la contextul evenimentului la un aspect personal, utilizat ca element de tabloidizare.
În plus, prin accentul pe acest detaliu, cititorul este invitat să facă o asociere indirectă între comunitatea LGBT și un politician moldovean, prezentat drept „dușman declarat” al acestei comunități, ceea ce presupune elemente de discriminare.
Codul deontologic prevede că „jurnalistul menționează apartenența etnică, opiniile politice, convingerile religioase, orientarea sexuală și alt gen de informații sensibile ale unei persoane doar când acest lucru este relevant din punct de vedere editorial”. Iar Ghidul de stil cu norme etice îndeamnă jurnaliștii să facă distincție între ce este și ce nu este un subiect de interes public: „Vom considera interes public orice chestiune care afectează viaţa comunităţii. (…) Nu vom relata despre comportamentul privat al unei persoane dacă nu există un interes public clar”. Ghidul subliniază că „vom scrie despre comportamentul în viaţa privată a unei persoane publice binecunoscute, atunci când acest comportament interferează cu activităţile sale publice”.
