În primele două săptămâni de campanie electorală pentru parlamentarele din Republica Moldova, am identificat în spațiul informațional de pe Facebook atât narațiuni identitare și conspiraționiste, cât și exploatarea unor episoade punctuale, pentru a proiecta imaginea unei guvernări arogante și abuzive. Totodată, figuri externe precum George Soros au fost utilizate în discursul politic și mediatic, consolidând mesaje vechi bazate pe frică și polarizare.
- Narațiunile identificate pe 117 de pagini și grupuri publice de Facebook în perioada 29 august – 14 septembrie arată că nu există o preferință pentru anumite tematici: orice subiect cu potențial de polarizare este exploatat la maximum, indiferent de natura sa.
- În toate cazurile se observă tehnici similare – victimizare colectivă, apel la frică, conspirații, falsuri documentare sau audio, ridiculizare și manipulare identitară.
- În perioada analizată au fost identificate 1.783 de postări problematice, care au generat un impact considerabil în online: peste 388.000 de vizualizări, 47.000 de comentarii și peste 200.000 de aprecieri și redistribuiri.
| CE AM MONITORIZAT Am avut în vizor conținutul distribuit pe 117 pagini publice de Facebook, care aparțin mai multor partide și lideri de partide, surse media și influenceri, precum și grupuri publice tematice cu audiențe de la 1.000 la peste 88.000 de membri. Cele mai populare pagini publice: Democrația Acasă (peste 529.000 de urmăritori) Renato Usatîi (peste 338.000 de urmăritori), Point.md (219.000 de urmăritori), Igor Dodon (cu peste 192.000 de urmăritori), Типичная Молдова (190.000 de urmăritori), TV6 (174.000 de urmăritori), Unimedia (137.000 de urmăritori), Morari.live (130.000 de urmăritori), Primul în Moldova (125.000 de urmăritori). Cele mai populare grupuri publice: Moldova, trezeşte-te! (circa 89.800 de membri), Свежие новости из Республики Молдова / Stiri din Republica Moldova (88.500 de membri), ADOPTĂ UN VOT! (aproape 80.000 de membri), Știri din Moldova (37.000 de membri). |
PRINCIPALELE NARAȚIUNI IDENTIFICATE
1. O dezbatere fără sfârșit: limba română vs cea „moldovenească”
Perioada de debut a campaniei electorale a coincis în acest an cu weekendul în care s-a marcat Ziua Limbii Române. A fost un prilej cât se poate de „potrivit” pe o „întrecere” în narațiuni la tema „limbii moldovenești”, teză pe care se tot insistă într-o formă sau alta încă de la începuturile secolului trecut. Pe paginile și grupurile monitorizate am identificat cel puțin 75 de postări și 44 de redistribuiri la acest subiect, care au acumulat peste 40.000 de vizualizări, 3.500 de comentarii și peste 18.000 de aprecieri.
Chiar pe 31 august, pagina Moldova 1359, afiliată organizației conduse de Nicolae Pascaru, menționa că „31 AUGUST 1989 este ZIUA LIMBII MOLDOVENEȘTI! Nu aberația așa-zisă romînă. Pe 31 august 1989 a fost votată Limba moldovenească! Limba moldovenească nu este limbă șerbească! Moldovenii nu sînt șerbii iobagii nimănui! Unde romîn, conform DEX, înseamnă șerb, iobag, sclav”. Prilejul acestei zile a fost folosit și de activistul Blocului Electoral Patriotic (BEP) Maxim Iordan ca să atace partidul de guvernare. Într-o postare pe grupul Moldova News, el face referiri la sărbătoarea Limba Noastră și precizează că „totuși, mai există un alt «limbaj» care prea des se încearcă a fi impus societății — limbajul forței. El este folosit de guvernarea PAS atunci când, în locul dialogului, alege presiunea. Acest limbaj îi sperie pe oameni. Este important să ne amintim: limbajul forței al PAS trebuie uitat, iar limba moldovenească a culturii, memoriei și demnității umane trebuie păstrată și transmisă urmașilor noștri”.
Alți politicieni au amplificat mesajul moldovenist prin asocieri cu teme geopolitice și anti-românești. Fostul candidat la funcția de primar de Bălți din partea Partidului Socialiștilor, Maxim Moroșan, se exprima într-un mesaj exclusiv în rusă că „precum majoritatea cetățenilor țării, sunt convins că limba de stat este limba moldovenească. Toți strămoșii mei au vorbit despre asta, iar despre asta vorbesc și voi vorbi mereu. Din păcate, vedem încercări ale unor trădători și propagandiști de a impune o identitate străină copiilor noștri, înlocuind limba moldovenească cu limba română. Scopul lor este evident – să ne șteargă memoria și să apropie scenariul unificării cu România. Este semnificativ faptul că, așa cum notează mass-media, președintele României nici măcar nu a felicitat Moldova de Ziua Independenței. Nu este acesta un semnal al unor intenții reale?”. Iar primarul de la Orhei din partea grupului Șor menționa într-o înregistrare video de la festivitățile din oraș, difuzată de TV6, că „din păcate, actualul guvern a încercat să elimine limba moldovenească prin modificarea Constituției și specificarea termenului «limba română». Suntem moldoveni și vrem să educăm tânăra generație în limba noastră maternă, așa cum am primit-o de la strămoșii noștri. Moldova a existat înaintea României, iar primul dicționar a fost cel moldovenesc, așa că nu putem accepta impunerea românismului”.
În același registru, Victoria Furtună (Partidul Moldova Mare) a exploatat sărbătoarea pentru a ataca guvernarea și pentru a introduce narațiuni conspiraționiste despre „globaliști”: „Prin mâna deputaților PAS și a Maiei Sandu, în 2023, limba română a fost fixată în locul limbii moldovenești. Și acesta este tot un act de trădare. Globaliștii și unioniștii de la putere ne spun: «Limba moldovenească nu există». Dar 56% dintre cetățeni, la recensământ, și-au declarat drept limbă maternă anume limba moldovenească. Și acesta este adevărul poporului, care nu poate fi redus la tăcere”.
2. Narațiunea despre votul diasporei și „frauda electorală”
Un alt filon de dezinformare, recurent în campaniile electorale, a vizat votul în diaspora, în special situația moldovenilor din Rusia. Narațiunea centrală: guvernarea PAS discriminează diaspora din Federația Rusă, subreprezentată la urne, și pregătește falsificarea alegerilor sau, deși este cea mai întinsă ca suprafață din lume, nu este inclusă în votul prin corespondență. Am identificat 52 de postări la subiect, care au fost redistribuite de cel puțin 969 de ori.
TV6 a relatat despre tipărirea buletinelor de vot pentru secțiile din diaspora că „acest mecanism nu este utilizat în Federația Rusă, unde trăiesc cel mai mare număr de compatrioți de-ai noștri. Diaspora moldovenească din această țară a strâns aproximativ 100.000 de semnături la o petiție adresată autorităților pentru creșterea numărului de secții de votare și introducerea votului prin corespondență, dar conducerea moldovenească a ignorat acest apel. În Rusia vor fi deschise doar două secții de votare – ambele la Moscova, în ciuda faptului că sute de mii de compatrioți ai noștri locuiesc la mare distanță de capitala rusă. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova explică acest lucru prin «considerații de securitate», deși Moscova nu a emis niciun avertisment oficial”.
Problema numărului secțiilor de vot din Rusia a fost reflectată și de Argumentî i Faktî v Moldove. Autorii nu au inclus explicațiile CEC legate de securitate în acest caz, menționând doar faptul că „75 de secții de votare vor fi deschise pentru cetățenii moldoveni în Italia pentru alegerile parlamentare. Acesta este cel mai mare număr de secții pentru diaspora și este de 37,5 ori mai mult decât numărul de secții din Rusia (doar 2)”.
Într-o postare despre întâlnirea fruntașilor PSRM, Vlad Batrîncea și Olga Cebotari, dar și comunistul Nicolae Fomov cu reprezentanții misiunii internaționale de observare a alegerilor ENEMO, socialiștii punctau că „în cadrul discuțiilor, au fost evidențiate mai multe derapaje grave, printre care: reducerea drastică a secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului; distribuția dezechilibrată a secțiilor de vot în diaspora; obstrucționarea opoziției în desemnarea membrilor birourilor electorale din străinătate; precum și utilizarea resurselor administrative în favoarea partidului de la guvernare”, cerând, totodată, observatorilor să „prevină abuzurile”.
Iar în cadrul unui miting în sprijinul bașcanei Găgăuziei, la Penitenciarul nr. 13, deputatul neafiliat Vadim Fotescu, parte a grupului Șor, Vadim Fotescu menționa, citat tot de același post de televiziune că „Vedem pregătiri pentru frauda electorală: deschiderea unui număr prea mic de secții de votare pentru diaspora și Transnistria, excluzându-i pe principalii concurenți, inclusiv Blocul Victorie. Sancțiunile canadiene despre care a vorbit Iuri confirmă interferența și orientarea politică: nu sunt incluse doar persoane fizice, ci și Blocul Viuctorie, care nu este o entitate juridică”.
Pe grupurile afiliate opoziției, activiști precum Serghei Tcaci au recurs la calcule conspiraționiste: PAS ar urmări obținerea a 750.000 de voturi, dintre care 250.000–280.000 ar fi falsificate în diaspora cu ajutorul „serviciilor speciale ale țărilor UE”. „Așadar, va putea partidul de guvernământ să acumuleze din nou 250.000 de voturi în străinătate? Ținând cont de deschiderea de noi secții de votare și de «sprijinul» total al serviciilor speciale ale țărilor UE, 280.000 sunt posibile. Nu degeaba Macron, Merz și Tusk au zburat de Ziua Independenței, iar președintele României va sosi pe 31 august de Ziua Limbii Române! Nu este ușor să faci campanie pentru Sandu și PAS. Este mult mai important să discutăm despre cum să asigurăm o victorie electorală pentru regimul unei țări care a devenit o parte importantă a conflictului ruso-ucrainean și care planifică continuarea acestuia”. Menționând în acest context și numărul mic de secții în Rusia, el punctează că „acestea sunt cele mai fraudate alegeri din istorie”.
În același spațiu online au circulat și mesaje ostile diasporei occidentale, prezentată ca „ruptă de realitatea Moldovei” și vinovată pentru deciziile „nedrepte” impuse celor rămași acasă: „Diaspora este din nou dornică să influențeze viitorul Moldovei. Dar să fim sinceri: cum puteți înțelege viața reală de aici dacă v-ați stabilit demult în străinătate și vedeți Moldova doar la știri și din vacanțe? Votați și a doua zi vă întoarceți în apartamentele voastre confortabile din Italia, Franța sau Germania. Și apoi va trebui să curățăm consecințele deciziilor voastre «corecte» timp de decenii”.
Narațiunea a fost susținută și de figuri cu vizibilitate mediatică. Analistul Corneliu Ciurea, citat de proiectul Nataliei Morari, a acuzat PAS că pregătește „umplerea buletinelor de vot la secțiile de votare din străinătate. Tipărirea numărului necesar [adică prea mare, n.a.] de buletine de vot pentru diaspora va oferi autorităților suficient spațiu de manevră”. La rândul său, Dumitru Ciubașenco, prezentat ca analist politic la TV6 și Canal5, a susținut că guvernarea ignoră „diaspora reală” din Rusia, unde locuiesc peste 400.000 de moldoveni, oferindu-le doar „o secție de vot de facto”, deoarece cele două secții de la Moscova „sunt amplasate în aceeași clădire”.
Retorica a fost consolidată și de actori externi. O declarație din 10 septembrie a europarlamentarului Thierry Mariani, parte a formațiunii Frontul Național, a fost preluată de mai multe publicații din Republica Moldova. „O jumătate de milion de moldoveni din Rusia au fost pur și simplu privați de posibilitatea de a vota, în ciuda faptului că manipulările în timpul votării sunt inacceptabile, iar sistemul trebuie să fie echitabil. Ce poți spune când un referendum este câștigat cu o marjă foarte mică datorită voturilor diasporei moldovenești din străinătate, în timp ce diaspora moldovenească din Rusia, unde locuiesc aproximativ 500.000 de moldoveni, nu a putut vota”, este citat europarlamentarul, inclusiv pe numeroase grupuri de Facebook.
3. Gafa electorală a a ministrului Alexei Buzu
În prima săptămână din septembrie, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat la o întâlnire electorală din satul Pelinia, raionul Drochia, că alegerile parlamentare din septembrie vor arăta dacă „suntem popor sau suntem bîdle [provenit din rusescul быдло – vită, n. a.]”. Deși ulterior ministrul și-a cerut scuze public pentru exprimarea nefericită, episodul a fost rapid exploatat de contracandidați și de surse mediatice afiliate opoziției, ca o dovadă a disprețului guvernării față de cetățeni. În total, postările identificate la acest subiect au acumulat aproape 30.000 de vizualizări și peste 10.000 de reacții.
Înregistarea video a fost difuzată integral de către Telegraph Moldova, cu mențiunea că „cei care nu votează cu PAS sunt bîdle, explică Alexei Buzu, ministru în Guvernul criminalilor și narcomanilor”.
Narațiunea a fost amplificată prin comentarii virale pe grupurile de Facebook, unde indignarea a fost dublată de apeluri la sancționarea electorală a PAS. Un exemplu de retorică circulată: „Așa are grijă guvernul de cetățenii săi: de la înălțimea scaunului, cu dinții încleștați și chiar cu insulte… Sandu și Recean probabil se vor preface că nu au auzit nimic. Așadar, de ce să reacționăm la ei dacă bîdlele, conform logicii lor, tot vor vota așa cum ar trebui?”.
Activistul Blocului Electoral Patriotic a PSRM, PCRM și partidele lui Vasile Tarlev și Irinei Vlah, Maxim Iordan, se arăta revoltat într-o postare distribuită pe mai multe grupuri că „PAS nici măcar nu se mai jenează să arunce astfel de insulte în public. Dar când asemenea cuvinte nu vin de la trolii de partid, ci din gura ministrului Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu — este de zeci de ori mai grav. Un ministru care ar trebui să apere cetățenii ajunge să-i umilească, arătând adevărata față a puterii”.
Reacții imediate au urmat și de la partide de opoziție, făcându-se legătura cu „propaganda unor mari realizări economice a guvernării PAS, când realitatea arată o creștere de doar 0,1%, una rușinoasă” sau recurgându-se la atacuri: „Să vezi tu, canalie pas-istă ce devii după 28 septembrie”.
Partidul Nostru, în schimb, a utilizat incidentul prezentându-l drept o „dovadă” a dublului standard al PAS și pentru a-și justifica propriile derapaje verbale, precum scandalul în care Renato Usatîi a fost acuzat că a insultat comunitatea romă, numindu-i „hoți”. „În timp ce PAS a adus țara la sărăcie, a insultat oamenii și a divizat societatea, ministrul lor, Alexei Buzu, cel care face campanie electorală pentru PAS, i-a numit pe cetățeni bâdle. Atunci, partidul de guvernare a tăcut. (…) Adevărul este simplu: PAS nu are soluții, nu are idee cum să guverneze profesionist țara. Tot ce le-a rămas sunt minciunile, rostogolite zilnic prin Radu Marian și alți papagali de partid, ca să acopere eșecurile lor”.
4. Întoarcerea lui Vladimir Plahotniuc
În monitorizările anterioare, subiectul extrădării lui Vladimir Plahotniuc a fost folosit pentru a propulsa narațiunea că „guvernarea nu-i vrea extrădarea decât după alegerile parlamentare”. Mesajul a dominat și la începutul campaniei electorale: „Există un sentiment puternic că autoritățile moldovene fac tot posibilul pentru a amâna întâlnirea cu Plahotniuc”, menționa Komsomolskaia Pravda într-o postare, în timp ce, potrivit TV6 și Canal 5 „critici susțin că guvernarea evită aducerea fostului lider democrat înainte de alegeri”.
Odată cu anunțul autorităților că, totuși, extrădarea ar putea avea loc pe 25 septembrie, deci cu câteva zile înainte de alegeri, accentul este schimbat – ar fi vorba, de fapt, de un cadou electoral. În seara zilei de 8 septembrie, fiind invitat la TV8, politicanul Renato Usatîi a dezvăluit data reîntoarcerii lui Plahotniuc. La scurt timp, Telegraph Moldova titra că „prin trafic de influență din partea lui Cernăuțeanu, Vlad Plahotniuc va ajunge la Chișinău în dimineața zilei de 25 septembrie 2025, iar evenimentul va fi folosit de PAS în scopuri electorale. Despre data întoarcerii fostului lider al PDM a anunțat Renato Usatîi”.
„Ministerul de Interne al Republicii Moldova a confirmat că extrădarea lui Plahotniuc este planificată pentru 25 septembrie. Cu trei zile înainte de alegeri. O dată foarte oportună. Vor avea timp să arate arestarea oligarhului, dar, în același timp, acesta nu va avea timp să depună nicio mărturie. Convenabil”, a scris vloggerul Dumitru Buimistru de îndată ce această dată a fost confirmată și de autorități. Postarea sa include o imagine cu președintele american Donald Trump și mesajul „Dacă eu eram președintele Republicii Moldova, Plahotniuc ar fi fost extrădat în 24 de ore”.
Câteva zile mai târziu, tot el preciza că totuși „nu este clar de ce au întins acest proces”. „Ori autoritățile fac asta ca să nu reușească Plahotniuc să dezvăluie anumite materiale comprimițătoare, fie Plahotniuc a vrut să-și prelungeasă singur șederea la Atena sau poate că autoritățile special au făcut asta ca numele Plahotniuc să sune zilnic în știri, pe toată durata campaniei”, specula vloggerul pus recent sub sancțiuni de mai multe state occidentale.
Subiectul extrădării le-a servit mai multor actori politici să speculeze despre „troc politic” între PAS și Plahotniuc, despre „eșecurile constante” ale guvernării și „dictatura care a paralizat toate ramurile puterii” sau că „extrădarea este tărăgănată intenționat, pentru că cei de la guvernare vor să capitalizeze cât mai mult pe seama acestui subiect”.
5. Figura lui Soros – sperietoare utilă pentru ambele extreme: prorușii și unioniștii
În prima etapă a monitorizării campaniei electorale s-a observat o convergență: atât actori din zona Blocului Electoral Patriotic (Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah, Vasile Tarlev) și din tabăra Victoriei Furtună, cât și formațiuni de pe partea opusă a eșichierului — precum AUR Moldova și Partidul Democrația Acasă al lui Vasile Costiuc — au invocat frecvent numele omului de afaceri George Soros. Temele recurente vizează etichetarea guvernării drept „sorosistă” și atribuirea unor agende externe sau interese oculte, iar postările la această tematică sunt deosebit de prolifice în comentarii ale utilizatorilor, fiind identificate cel puțin 11.000.
De exemplu, o știre despre inițiativa legislativă „Fondul Moldova” (propunere discutată în Parlamentul de la București de parlamentarii AUR) a fost redistribuită pe grupuri din R. Moldova cu comentariul: „În loc ca România să transfere Republicii Moldova granturi nerambursabile — care ajung la guvernul sorosist al Maiei Sandu — propunem ca acești bani să devină investiții în acțiuni la companii din Republica Moldova”. Această reformulare instrumentalizează discursul despre ajutor extern pentru a contura o narațiune a capturii economice și politice.
Vasile Costiuc a folosit în mod repetat sintagma „guvernarea sorosită” în postările sale publice, atribuind autorităților fapte contrare legii și poziționându-se ca un denunțător al acestei presupuse influențe. Exemple: mesajele conform cărora „am obligat Poliția să scoată bannerul PAS instalat ilegal pe gard. Guvernarea sorosistă PAS încalcă demonstrativ legea electorală” (video din 12 septembrie) sau acuzațiile că „suntem filați și urmăriți de Poliția politică la ordinul guvernării sorosiste PAS”.
Pe flancul opus, Victoria Furtună și susținătorii ei reproșează, la rândul lor, influențele lui Soros în plan global, conectând retorica internațională la agenda domestică. În contextul atacului asupra activistului american Charlie Kirk, Furtună a afirmat că „violența politică este intens promovată de criminalii lui Soros, indiferent de locul unde se află — în Statele Unite, în Ucraina, în Georgia sau în Republica Moldova”. Tot ea a susținut, anterior, sprijinul pentru demersurile lui Donald Trump împotriva lui Soros, afirmând: „Noi îl susținem pe Donald Trump — liderul care a avut curajul să spună lumii adevărul: Soros este o dictatură ascunsă sub masca ‘democrației’… George Soros trebuie mai întâi extrădat la Chișinău!”.
Același cadru retoric apare și în comunicările Blocului Electoral Patriotic. Igor Dodon a folosit exemple comparate (Georgia vs. Moldova) pentru a sugera că presiunile pro-europene și influențele „pro-Soros” ar submina suveranitatea și bunăstarea economică a țării. În plus, la protestele susținătorilor lui Ilan Șor, figuri ale blocului au lansat mesaje triumfaliste despre „clătinarea” rețelelor de influență europene: „Nu a mai rămas mult și întreaga structură a lui Soros se clatină. Franța protestează, România protestează și toți partenerii criminali – Maiei Sandu – pleacă. Este un semnal prost pentru ei, dar unul foarte bun pentru noi, pentru că întreaga linie a corupților europeni va dispărea”. Mesajele au fost tirajate insistent de surse afiliate acestor formațiuni politice.
CONCLUZIE
Temele identitare rămân un catalizator de polarizare. Disputa privind „limba română” versus „limba moldovenească” continuă să fie exploatată electoral. Pe de altă parte, votul diasporei este prezentat în continuare ca factor structural de fraudă, retorica fiind amplificată inclusiv de voci externe, cu scopul de a consolida percepția că diaspora ar fi o sursă de ingerință politică externă. Și episoadele de comunicare defectuoasă ale unor demnitari ori funcționari sunt instrumentalizate rapid. În plus, imaginea lui George Soros a fost reactivată în discursul public, servind drept „simbol” al unei influențe externe obscure.
Monitorizarea a fost desfășurată în cadrul proiectului „Presă rezilientă, alegători informați: protejarea alegerilor din Moldova împotriva dezinformării”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate în analiză aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția donatorului.
