În Republica Moldova, alfabetizarea digitală devine tot mai mult o prioritate strategică. Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a lansat, în perioada 2024–2025, o serie de programe de instruire și campanii publice care vizează reducerea decalajului digital, în special în rândul funcționarilor, tinerilor, seniorilor și femeilor antreprenoare. Acțiunile se aliniază cu obiectivele Strategiei de Transformare Digitală 2023–2030 și cu eforturile societății civile și autorităților de a integra acțiunile de Alfabetizare Informațională și Media (AIM) în Republica Moldova, despre care Mediacritica a mai scris anterior. Documentul încurajează alfabetizarea digitală ca instrument de incluziune și reziliență informațională.
Potrivit AGE, programele de formare și campanii publice menite să reducă decalajul digital vizează atât funcționarii publici, cât și publicul larg — de la tineri și femei antreprenoare până la seniori și membri ai diasporei.
Unul dintre instrumentele principale de învățare este platforma guvernamentală de e-learning MLearn, care oferă acces gratuit la cursuri privind utilizarea serviciilor publice electronice. Peste 12.000 de persoane se înregistrează anual pentru a beneficia de aceste resurse. AGE a lansat, de asemenea, programe de instruire dedicate aplicațiilor EVO și EVOSign, care integrează funcționalități de identificare și semnătură electronică, precum și webinare tematice despre inteligență artificială, interoperabilitate sau împuterniciri digitale.
Eforturile agenției se extind și în mediul rural, unde Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor Publice (CUPS) oferă acces la Internet și asistență pentru utilizarea instrumentelor digitale guvernamentale. În parteneriat cu organizații precum CASMED sau UN Women, AGE organizează instruiri dedicate seniorilor și femeilor antreprenoare, adaptate nevoilor lor concrete de interacțiune cu serviciile statului.
Un rol important în procesul de alfabetizare digitală îl au bibliotecarii și tinerii, transformați în „ambasadori ai digitalizării” în comunități. Peste 100 de bibliotecari din rețelele Bibliotecii Naționale și ale Bibliotecii Municipale „B.P. Hașdeu” au fost instruiți de AGE, devenind ulterior promotori ai utilizării serviciilor publice electronice. În paralel, peste 2 000 de tineri ( elevi, studenți, masteranzi și stagiari) au participat la sesiuni de formare și evenimente publice, precum Festivalul Tinerilor, Moldova Digital Summit sau Congresul Diasporei, unde au fost implicați în activități interactive și hackathoane. La Mediacritica am scris anterior cum Agenția Națională pentru Tineret (ANT) contribuie la realizarea obiectivelor Planului AIM printr-o serie de programe care stimulează analiza, argumentarea și leadershipul responsabil în rândul tinerei generații. Iar Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” a instruit, în perioada 2024 – 2025, peste 440 de adolescenți prin programul „Fii informat, fii protejat!”, menit să dezvolte gândirea critică și siguranța în mediul digital.
Un exemplu de campanie de vizibilitate este „Intră în Hora Digitalizării”, care explică pe înțelesul publicului modul de utilizare a serviciilor online și promovează avantajele identității digitale.
„Misiunea noastră nu se rezumă la dezvoltarea soluțiilor digitale, ci include și responsabilitatea de a le face ușor de înțeles și de utilizat. Ne dorim ca fiecare cetățean, indiferent de vârstă, ocupație sau locul în care trăiește, să poată utiliza cu încredere instrumentele digitale guvernamentale. De aceea, instruirile pe care le organizăm sunt gratuite, practice și accesibile tuturor, așa ca transformarea digitală să însemne nu doar progres tehnologic, ci și incluziune, cunoaștere și participare. Doar așa putem construi cel mai prietenos stat digital, cu servicii publice simple, accesibile și mereu la îndemână”, a declarat pentru Mediacritica Nicoleta Colomeeț, directoarea AGE.
O PROVOCARE STRUCTURALĂ
Inițiativele instituției sunt implementate într-un context în care alfabetizarea digitală rămâne o provocare structurală pentru Republica Moldova. Datele din rapoartele internaționale arată că nivelul competențelor digitale de bază este încă sub media europeană, iar accesul inegal la Internet și echipamente digitale persistă mai ales în zonele rurale. Mediacritica a mai scris anterior că, potrivit expertului în politici de digitalizare Victor Guzun, decalajul digital în Republica Moldova este adâncit de lipsa informării, nivelul scăzut al competențelor digitale și accesul inegal la resurse tehnologice.
„Problema decalajului digital nu doar există, dar se adâncește și devine tot mai mare. Este un lucru evident. Unul dintre aspecte este informarea: putem să dezvoltăm toate soluțiile digitale din lume, dar dacă oamenii nu vor cunoaște despre ele, nu vor fi informați cum să le utilizeze, nu vor înțelege care probleme le soluționează, atunci aceste soluții pur și simplu nu vor fi utilizate. Și avem cazuri în Republica Moldova – și destul de multe – în care soluțiile sunt dezvoltate, sunt raportate drept funcționale, dar nu sunt folosite sau sunt utilizate marginal de către cetățeni. În mod specific, informarea este mult mai joasă în regiunile rurale, în cele mai îndepărtate de capitală, în zonele în care nu există industrie, o economie mai mare, precum și în diaspora Republicii Moldova”, explica Victor Guzun.
CONTEXT
În mai 2023, cu sprijinul International Media Support (IMS), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a prezentat proiectul Programului Național de Alfabetizare informațională și media (AIM), ce propunea o foaie de parcurs de acțiuni prioritare pe care ar fi trebuit să și le asume statul Republica Moldova în domeniului AIM și digital. Proiectul de document a fost elaborat în conformitate cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova și documentele de politici strategice naționale în domeniul educației și a securității informaționale.
În urma discuțiilor cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, s-a propus restructurarea acestui program într-un plan interministerial sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării și a Ministerului Culturii, precum și cu sprijinul partenerilor de implementare din cadrul instituțiilor de stat relevante, dar și al organizațiilor din societatea civilă. Resursele financiare pentru implementarea acestui plan vor fi alocate din bugetul de stat și sursele externe de finanțare.
Materialul este publicat în cadrul campaniei de promovare a Planului interministerial de integrare a acțiunilor de alfabetizare informațională și media, desfășurată în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.
Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
