Educația media și cultura gândirii critice se regăsesc printre direcțiile Strategiei Naționale pentru Cultură și Patrimoniu 2025–2035, elaborată de Ministerul Culturii și aprobată de Guvern pe data de 24 septembrie. Documentul prevede între altele promovarea alfabetizării digitale pentru persoanele din mediul rural și urban, inclusiv vârstnici și grupuri vulnerabile.
Noua strategie vine ca urmare a finalizării perioadei de implementare a Strategiei pentru Cultură 2014–2020 și, potrivit autorităților, răspunde angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană. „Prin acest document ambițios, cultura și patrimoniul cultural devin piloni strategici ai dezvoltării naționale. Recunoaștem rolul lor fundamental în consolidarea identității naționale, a democrației și coeziunii sociale, dar și în stimularea diversității, a inovației artistice și a libertății de exprimare”, declara în cadrul ședinței de Guvern Sergiu Prodan, ministrul Culturii.
Documentul subliniază că „activitățile de alfabetizare informațională și media – desfășurate prin școli, muzee, biblioteci și alte instituții culturale – vor contribui la consolidarea coeziunii sociale, identității naționale și rezilienței comunitare într-un context marcat de dezinformare și manipulare informațională”.
„Educația culturală și identitatea națională contribuie la formarea unei societăți conștiente de valorile sale, capabilă să aprecieze și să protejeze moștenirea culturală. Programele de educație culturală în școli și licee, vizitele la muzee, atelierele creative, proiectele interdisciplinare vor impulsiona dezvoltarea gândirii critice și a spiritului civic. Activitățile de alfabetizare informațională și media, precum și apelul la memoria colectivă prin organizarea evenimentelor istorico-culturale tematice vor contribui la consolidarea coeziunii sociale, identității naționale și a rezilienței comunitare într-un context regional și internațional expus constant provocărilor hibride”, potrivit Strategiei.
Autoritățile și propun promovarea alfabetizării digitale pentru persoanele din mediul rural și urban, inclusiv vârstnici și grupuri vulnerabile, precum și „fortificarea rezilienței instituționale și sociale prin dezvoltarea abilităților de gândire critică, de alfabetizare informațională, media și digitală”, inclusiv într-un context marcat de escaladarea acțiunilor de manipulare a informațiilor și a instrumentelor de dezinformare.
Această direcție corespunde Pilonului II al Planul interministerial de integrare a acțiunilor de Alfabetizare Informațională și Media (AIM), implementat la nivel național în perioada 2024–2026, care prevede integrarea alfabetizării media în politicile educaționale, culturale și de tineret, dar și dezvoltarea capacităților actorilor culturali — muzeografi, bibliotecari, artiști, manageri culturali — de a comunica în mod responsabil în spațiul public.
Strategia recunoaște că digitalizarea rapidă a mediului cultural creează atât șanse, cât și riscuri și definește alfabetizarea digitală ca fiind o competentă de bază pentru publicul larg și pentru profesioniștii din cultură: „Alfabetizarea digitală, atât pentru publicul larg, cât și pentru operatorii culturali, devine esențială într-o perioadă în care inteligența artificială se conturează ca o tehnologie disruptivă în sectoarele culturale și creative.” În paralel, se atrage atenția asupra inegalităților de acces la infrastructura digitală, care pot accentua excluziunea culturală. De aceea, strategia prevede promovarea alfabetizării digitale în mediul rural, pentru vârstnici și grupuri vulnerabile, ca parte a incluziunii culturale.
BIBLIOTECILE ȘI INSTITUȚIILE CULTURALE, ACTORI-CHEIE AI ALFABETIZĂRII MEDIA
În logica Planului AIM, bibliotecile publice și instituțiile culturale sunt chemate să devină centre comunitare de educație media. Ele dețin deja infrastructura și resursele umane necesare pentru a organiza ateliere, proiecții educaționale și programe de formare pentru tineri și adulți. Prin parteneriatul Ministerului Culturii cu UNESCO și Uniunea Europeană, Strategia propune transformarea rețelei de biblioteci într-un spațiu de acces la informație verificată, educație digitală și dialog intercultural.
Atât Strategia Națională pentru Cultură și Patrimoniu 2025–2035, cât și Planul AIM recunosc impactul războiului informațional și al propagandei culturale asupra spațiului public moldovenesc. Cultura este privită ca o formă de apărare civică: un mijloc prin care cetățenii pot înțelege mecanismele de manipulare, pot recunoaște narațiunile ostile și pot reacționa în mod critic. Documentul strategic subliniază legătura directă dintre alfabetizarea media și securitatea informațională, accentuând necesitatea educării publicului pentru a filtra conținutul mediatic.
CONTEXT
În mai 2023, cu sprijinul International Media Support (IMS), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a prezentat proiectul Programului Național de Alfabetizare informațională și media (AIM), ce propunea o foaie de parcurs de acțiuni prioritare pe care ar fi trebuit să și le asume statul Republica Moldova în domeniului AIM și digital. Proiectul de document a fost elaborat în conformitate cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova și documentele de politici strategice naționale în domeniul educației și a securității informaționale.
În urma discuțiilor cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, s-a propus restructurarea acestui program într-un plan interministerial sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării și a Ministerului Culturii, precum și cu sprijinul partenerilor de implementare din cadrul instituțiilor de stat relevante, dar și al organizațiilor din societatea civilă. Documentul a fost aprobat de cele două ministere la 17 mai 2024. Resursele financiare pentru implementarea acestui plan vor fi alocate din bugetul de stat și sursele externe de finanțare.
Materialul este publicat în cadrul campaniei de promovare a Planului interministerial de integrare a acțiunilor de alfabetizare informațională și media, desfășurată în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.
Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
