Întrebare: În campania electorală au fost multe știri despre rețele de conturi inautentice identificate pe rețelele sociale. Ce reprezintă ele mai exact? Există vreo reglementare pentru ele în Republica Moldova?
Răspuns:
În ultimii ani, fenomenul comportamentul inautentic coordonat pe rețelele sociale a devenit o problemă structurală pentru spațiul informațional. Conturile inautentice sunt acele profiluri de pe rețelele sociale care nu reprezintă identitatea reală a persoanei sau organizației care le controlează. Aceste profiluri false pot fi create manual sau automatizat și ele distorsionează conversațiile publice, amplifică artificial anumite mesaje și afectează încrederea în presă și instituții.
Uniunea Europeană a introdus un cadru legislativ complex pentru a limita astfel de practici, iar Digital Services Act (DSA) constituie instrumentul principal în acest sens. Potrivit acestui regulament, proprietarii platformelor online clasificate ca fiind foarte mari – precum Facebook sau Tiktok – trebuie să efectueze evaluări ale riscurilor sistemice generate de serviciile lor. Printre aceste riscuri se numără „operațiunile coordonate menite să amplifice informațiile, inclusiv dezinformarea, cum ar fi utilizarea boților sau a conturilor false pentru a crea informații intenționat incorecte sau care induc în eroare, uneori cu scopul de a obține câștiguri economice, care sunt deosebit de dăunătoare pentru destinatarii vulnerabili ai serviciului, cum ar fi minorii”.
Conturile inautentice sunt folosite în special pentru a simula sprijinul public față de anumite idei, a discredita adversari, a răspândi masiv propagandă sau dezinformare, a manipula algoritmii platformelor prin comportamente coordonate. Aceste conturi pot fi complet false, pot aparține unor identități deturnate sau pot fi operate de programe automatizate (boți), uneori într-o combinație om–algoritm.
Legislația UE obligă platformele online foarte mari să analizeze și să reducă aceste fenomene, să trateze conturile inautentice ca o amenințare și să adopte „măsuri de atenuare” împotriva acestor riscuri cum ar fi îmbunătățirea moderării conținutului, ajustarea algoritmilor pentru a limita amplificarea artificială, detectarea conturilor automatizate, prevenirea creării în masă de identități false, blocarea rețelelor coordonate de conturi inautentice. Măsurile trebuie adaptate constant, în funcție de evaluările de risc pe care platformele sunt obligate să le desfășoare anual.
DSA nu interzice explicit crearea unui cont fals, însă califică folosirea conturilor inautentice pentru manipulare drept un risc sistemic pe care platformele sunt obligate să-l prevină și să-l reducă. În practică, activitatea conturilor false devine „ilegală” dacă încalcă standardele DSA privind integritatea serviciului, distorsionează artificial conținutul, afectează procesele democratice, influențează nelegitim dezbaterile publice, poate facilita distribuirea sistemică de dezinformare, poate constitui parte a unei campanii coordonate de influență, ceea ce creează obligație de intervenție pentru platforme. Platformele sunt obligate să limiteze astfel de activități. Dacă nu o fac, ele sunt sancționate de Comisia Europeană cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală.
Nefiind membră a Uniunii Europene, regulamentul european amintit mai sus nu poate fi aplicat și în țara noastră. Deocamdată, autoritățile moldovenești nu au propus un cadru juridic echivalent care să impună platformelor evaluări de risc, proceduri de audit independente sau măsuri obligatorii împotriva conturilor inautentice. Platformele globale pot aplica unele politici în mod voluntar, dar nu sunt obligate de legislația națională să respecte standardele europene. Acest lucru lasă spațiul informațional al Republicii Moldova mai vulnerabil la manipulări coordonate, boți, rețele de influență și conturi false activate în contexte politice sau geopolitice, fapt ce a fost constatat inclusiv în urma monitorizărilor rețelelor sociale realizate de Mediacritica. Totuși, odată cu asumarea procesului de integrare a statului în Uniunea Europeană, țara noastră va trebui să-și ajusteze cadrul legal la normele UE.
