Titlurile formulate într-un registru senzaționalist nu dispar din presa online. Menite să capteze atenția publicului și să intensifice impactul temelor abordate, acestea sunt adesea construite prin utilizarea etichetărilor și calificativelor, precum și prin estomparea delimitării dintre fapte și opinii, practici care intră în contradicție cu principiile deontologice ale jurnalismului.
Analiza unor articole recente publicate pe site-ul Bani.md indică în continuare o serie de derapaje de la Codul deontologic al jurnalistului, în special la nivelul titlurilor, în principal prin nerespectarea principiilor de acuratețe, neutralitate și separare clară între fapte și opinii.
Un prim exemplu este articolul intitulat „Statul a îngropat fermierii în datorii. Restanțe de 3,4 miliarde lei, recunoscute oficial”. Deși tema datoriilor restante față de fermieri este una de interes public legitim, formularea „a îngropat fermierii” sugerează acțiuni pretins intenționate ale autorităților. În lipsa unei demonstrații clare, titlul este mai degrabă o concluzie editorială decât o reflectare neutră a faptelor prezentate în articol.
Un tipar similar poate fi observat în materialul cu titlul „PAS a omorât cota produselor autohtone, dar lansează campanii patriotice pe bani publici”, în care autorul a interpretat, a evaluat și a plasat partidul vizat într-o lumină negativă, fără a prezenta argumente.
Iar în articolul „Regele țepei în agricultură. Alexandr Tatarciuc, acuzat că îngroapă fermierii și își bagă firma în insolvență”, problema deontologică este și mai evidentă. Eticheta „regele țepei” este un calificativ care sugerează fraude sau înșelăciuni înainte de o clarificare juridică sau factuală. Chiar dacă în text sunt menționate acuzații sau nemulțumiri ale fermierilor, titlul riscă să afecteze reputația unei persoane printr-o formulare care depășește stilul informativ al unei știri.
Un alt exemplu este „Bugetul scumpirilor. Taxe mai mari, salarii înghețate și inflație de 7%”. Deși datele economice pot fi reale și relevante, expresia „bugetul scumpirilor” este una interpretativă. În acest caz, titlul nu se limitează la a enumera fapte, ci propune o concluzie generalizatoare, cu potențial de a influența percepția cititorului.
Potrivit Codului deontologic, „jurnalistul pune titluri care corespund conținutului materialului jurnalistic și le evită pe cele care induc publicul în eroare”. De asemenea, „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte”.
Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști stipulează: „Vom da, pur şi simplu, informaţia: scurt, brut, la obiect, neutru, fără nuanţări. Titlurile trebuie să prindă esenţa problemei prin câteva cuvinte bine alese”. De asemenea, ghidul recomandă să evităm „titluri senzaţionale cu caracter de verdict”.
Același ghid prevede: „Vom evita determinativele expresive, de obicei cu funcţiune de adjectiv (epitete), în special la redactarea ştirilor. Vom căuta să fim cât mai laconici şi mai neutri, fără a apela la calificative subiective. Un stil concis e mai eficient decât unul cu înflorituri. Vom renunţa la adjective dacă acestea nu aduc niciun element nou”.
