Publicitatea politică online a devenit o componentă centrală a campaniilor electorale. Alegerile prezidențiale din anul 2025 și referendumul constituțional din 2024 au evidențiat o serie de vulnerabilități în acest domeniu, iar lipsa unor reglementări clare și a unor mecanisme eficiente de monitorizare a reclamei electorale din mediul online și contracarare a publicității ce încalcă legea rămâne o provocare majoră, potrivit autorităților și experților.
Potrivit raportului Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), făcut public la mijlocul lunii noiembrie 2025, cheltuielile pentru publicitatea politică online sunt în creștere la nivel global, iar asociația Promo-LEX arăta anterior că alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 2024 au fost cele mai digitalizate exerciții electorale de până acum în Republica Moldova. Mai exact, aproximativ 35% dintre activitățile de campanie s-au desfășurat online prin Facebook, Google ads și videoclipuri promovate. Cheltuielile raportate de competitori au ajuns la circa 5 milioane de lei, dar, pe lângă publicitatea legitimă, Promo-LEX a estimat peste 400.000 de lei în publicitate online nedeclarată, în timp ce unii candidați și-au promovat mesajele înainte de înregistrarea oficială, ocolind termenele legale.
În raportul ADEPT se mai precizează că fenomenul a fost dublat de activități ale unor rețele obscure sau anonime. Mai multe investigații și monitorizări au arătat că actori precum Ilan Șor și Veaceslav Platon au finanțat masiv conținut manipulator sponsorizat pe Facebook. Doar în perioada 2022–2024, Șor ar fi cheltuit circa 470.000 de euro pentru astfel de campanii, prin zeci de pagini false sau anonime. În aceeași cheie, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din septembrie 2025, terți neînregistrați – inclusiv conturi suspecte – au depășit la buget publicitatea oficială a candidaților legitimi, investind peste 176.000 de euro în reclame pe Meta. Aceste pagini au generat aproximativ 40 de milioane de afișări, multe dintre acestea fiind ulterior șterse de Meta din cauza încălcării standardelor.
Totuși, cadrul de reglementare din Republica Moldova nu conține prevederi specifice pentru publicitatea politică online și nu atribuie responsabilități clare de monitorizare, atrag atenția experții din domeniu. Această situație lasă ecosistemul online extrem de vulnerabil la manipularea informațiilor și ingerințe străine în timpul alegerilor. „Capacitatea autorităților de a urmări și verifica cheltuielile online în scopuri politice este relativ limitată și se bazează pe datele raportate de partide, care ar putea evita declararea costurilor reale. Entități terțe neînregistrate, formal neafiliate cu campaniile oficiale (non-campaign spenders), pot desfășura activități de promovare pentru concurenți electorali oficiali utilizând resurse nedeclarate, ceea ce face aproape imposibilă identificarea finanțării și permite existența unor cheltuieli paralele necontabilizate. CEC a estimat că cheltuielile reale pentru promovarea online prin intermediul terților au fost de aproximativ trei ori mai mari decât sumele raportate oficial”, se conchide în raportul „Cartografierea premiselor și stimulentelor FIMI în context electoral în Republica Moldova”, realizat de ADEPT.
PLATFORMELE GLOBALE ȘI LIMITĂRILE AUTORITĂȚILOR
În pofida percepției privind lipsa totală de control, Comisia Electorală Centrală susține, într-un răspuns pentru Mediacritica, că publicitatea electorală online este reglementată în mai multe acte normative, între care Codul electoral, Legea cu privire la publicitate și două regulamente adoptate în 2023, ce vizează atât furnizarea și difuzarea publicității politice, cât și finanțarea campaniilor electorale. Reprezentanții CEC precizează că, în scopul eficientizării supravegherii cheltuielilor din mediul digital, a modificat Regulamentul privind finanțarea campaniilor electorale, delimitând distinct cheltuielile pentru publicitatea pe rețelele sociale (Facebook, Instagram, TikTok etc.) de cele pentru publicitatea plasată pe alte platforme online. Verificarea acestor cheltuieli se realizează prin mecanismele generale de control financiar electoral: analiza rapoartelor financiare săptămânale și finale ale competitorilor, examinarea documentelor justificative, contrapunerea datelor raportate cu informațiile disponibile în bibliotecile de reclame ale platformelor și monitorizarea conținutului online pentru identificarea mesajelor electorale nedeclarate.
Totodată, CEC recunoaște și limitările existente. „Accesul la date detaliate despre publicitatea online depinde în mare măsură de nivelul de transparență a platformelor digitale”, iar în lipsa unui mecanism automatizat de schimb de date, identificarea cheltuielilor nedeclarate se bazează preponderent pe monitorizare manuală, date publice și sesizări, potrivit răspunsului.
Un caz relevant invocat de Comisie este cel al Partidului Politic „Democrația Acasă”, sancționat în urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 pentru utilizarea conturilor suspecte sau fictive, servicii gratuite nedeclarate și implicarea unei persoane oficiale străine, indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova, prin canale digitale opace.
În paralel, CEC confirmă că a purtat discuții formale cu Meta, Google și TikTok privind transparența publicității politice online, cooperarea fiind descrisă drept „parțial funcțională”, în timp ce Telegram rămâne în mare parte opac. Deși unele conturi care difuzau propagandă și dezinformare au fost închise în urma demersurilor CEC, Comisia recunoaște că, în numeroase situații, solicitările sale rămân fără răspuns, ceea ce reconfirmă decalajul dintre cadrul normativ național și realitățile unui ecosistem digital globalizat.
„Pentru giganți precum Meta, Google, TikTok, Telegram, Republica Moldova este o țară destul de mică, pentru care ei nu-și vor schimba regulile. Dar asta nu înseamnă că noi nu am avut o comunicare cu ei. (…) Am avut și suportul partenerilor de dezvoltare, care ne-au oferit posibilitatea să monitorizăm inclusiv mediul online, să vedem cât s-a cheltuit pe anumite platforme, cel puțin acolo unde a fost posibil să facem asemenea calcule, în special Meta”, declara vicepreședintele instituției, Pavel Postică, în cadrul Forumului Mass-Media din decembrie 2025. Totuși, chiar dacă reglementările au determinat concurenții electorali să raporteze oficial cheltuielile pe platforma Meta, problema actorilor din umbră rămâne, avertiza el, sugerând necesitatea unor mecanisme temporare, aplicabile cel puțin în campaniile electorale. „Poate ne gândim la anumite mecanisme din acest punct de vedere și încercăm să convingem platformele digitale că ar fi și asta o soluție, cel puțin pe termen scurt. (…) Cred că trebuie să nu ne temem să recunoaștem în public și eventual să sancționăm mai dur acei actori care își permit să facă uz de aceste mecanisme”, concluziona vicepreședintele CEC.
„PUBLICITATEA ONLINE SUBMINEAZĂ INTEGRITATEA ELECTORALĂ”
Expertul în monitorizare media la WatchDog.MD, Andrei Rusu, atrage atenția că publicitatea electorală online, deși extrem de eficientă din punct de vedere al mobilizării, a devenit un instrument cu „riscuri majore pentru integritatea electorală”.
„Publicitatea online este utilizată pentru discreditarea concurenților electorali prin intermediul conturilor anonime, care nu pot fi atribuite unui partid anume”, explică Rusu, menționând și lipsa de eficiență a mecanismelor de intervenție ale platformelor digitale. „Mecanismele de raportare către platforme sunt amorfe”, spune expertul, oferind un exemplu concret din ziua alegerilor parlamentare: „Am avut cazuri când pagini anonime îi îndemnau pe alegători să voteze pentru Blocul Patriotic. Deși aceste pagini au fost raportate, platforma Meta nu a întreprins nimic, chiar dacă reclamele încălcau legislația Republicii Moldova și regulile comunității Facebook”.
Problemele persistă și în zona transparenței financiare. Andrei Rusu remarcă diferențe semnificative între platforme în ceea ce privește accesul la date despre cheltuieli: „Dacă Meta poate să ofere un rezumat al cheltuielilor efectuate de o pagină asociată politic, în cazul Google nu poți să observi ce sumă s-a alocat pentru publicitate și pentru ce perioadă a rulat”.
În opinia sa, opacitatea platformelor este dublată de carențe serioase în raportarea către Comisia Electorală Centrală. „O problemă mare este și felul în care sunt raportate cheltuielile pentru publicitatea online către Comisia Electorală Centrală. Majoritatea partidelor nu atașează facturile pentru publicitatea online”, afirmă expertul, explicând că unele formațiuni apelează la firme de tip SMM fără a distinge clar între costurile pentru servicii și cele pentru achiziția efectivă de publicitate. „Unele partide nu indică cheltuielile pentru reclamele online în perioada electorală. Spre exemplu, Blocul Patriotic, care a rulat reclame pe platforma Google, nu a indicat aceste cheltuieli în raportul final la CEC”.
Ca soluție, Andrei Rusu propune o abordare dublă: sprijin metodologic și sancțiuni mai ferme. „O soluție ar fi ca formațiunilor politice să li se ofere consultanță în procesul de raportare a cheltuielilor pe reclamele în mediul online. Aceasta ar crește transparența partidelor privind cheltuielile pentru reclamele online, dar și ar permite pedepsirea celor care se vor eschiva de la raportările cheltuielilor”.
PROBLEMA REGLEMENTĂRII PUBLICITĂȚII PENETRANTE
Dumitru Țîra, fondator și director executiv al Grupului de presă Realitatea, susține că utilizarea publicității electorale ca instrument de manipulare informațională nu este un fenomen nou, ci unul care s-a consolidat progresiv în ultimul deceniu, cu o intensificare vizibilă în ciclurile electorale recente.
Din perspectiva sa, și la ultimele alegeri, o parte a pieței media a încercat să respecte cadrul legal existent, dar o vulnerabilitate majoră persistă din cauza lipsei unei reglementări explicite a publicității penetrante, adică publicitatea accesibilă consumatorilor de pe teritoriul Republicii Moldova, dar pentru a cărei difuzare nu a fost efectuată plata către e entitate din țara noastră. „Legislația mass-media reglementează strict conținuturile ce țin de aspectele electorale, chiar poate excesiv pe anumite segmente, dar partea de publicitate a fost omisă, chiar dacă piața media a insistat pe această reglementare”, explică managerul media. Potrivit lui, o soluție discutată anterior a fost completarea Legii cu privire la publicitate cu o definiție mai clară a publicității penetrante, precum și interzicerea acesteia cu excepția cazurilor când este plasată în conținutul titularilor de drepturi de autor din Republica Moldova”. Propunerea nu a fost însă acceptată.
Pentru a reduce riscurile în lipsa unui cadru clar, unele instituții media au recurs la măsuri de autoreglementare. „În perioada electorală noi, dar și alți colegi de pe piața media, am deconectat orice tip de publicitate provenită din Google Ads, pentru a elimina orice risc de publicitate electorală penetrantă”, afirmă Dumitru Tîra.
El avertizează însă că sursele de risc se extind, menționând monetizarea YouTube ca un nou canal dificil de controlat: „Un risc similar este generat și de includerea monetizării YouTube […] – încă un canal de penetrare a spațiului mediatic fără posibilitate de control din partea statului”. În opinia sa, problema depășește sfera reglementării media și trebuie abordată strategic. „Am convingerea că acest subiect trebuie abordat din perspectiva securizării spațiului informațional, dar și a securității naționale. Trebuie evaluate foarte bine toate posibilitățile de penetrare a spațiului informațional național și, corespunzător, de închis porțile”.
