În ultimele două scrutine electorale din Republica Moldova, din 2024 și 2025, spațiul informațional a fost supus unui volum fără precedent de conținut manipulativ. Campaniile de dezinformare, inclusiv cele coordonate în spațiul online, tentative de influență externă tot mai agresive, narațiuni false, teoriile conspiraționiste, discursuri instigatoare la ură — toate au urmărit, într-un fel sau altul, să influențeze alegerile oamenilor, să deterioreze calitatea informației oficiale de interes public și să submineze încrederea cetățenilor în corectitudinea procesului electoral. Exploatând frici, panică, frustrări și nemulțumiri sociale, dar și anumite diferențe, aceste practici au favorizat tendințe vizibile de polarizare a societății, accentuând divizări care nu ne sunt străine, de genul „proeuropean” versus „prorus” sau „noi” versus „ei”.
În astfel de perioade, mulți dintre noi au trecut, probabil, prin experiențe de comunicare mai puțin fericite cu rudele sau prietenii, generate de diferențele de opinii sau opțiuni politice.
Multiplele reflecții postelectorale au readus, în spațiul public, ideea și nevoia de coeziune socială, tot mai des invocată drept una dintre soluțiile viabile pe termen lung pentru depășirea polarizării și a vulnerabilităților scoase la iveală de alegerile care au trecut, dar rămase persistente în continuare. Or, dezinformarea și discursul instigator la ură funcționează cel mai bine acolo unde există necunoaștere, neîncredere, frică, izolare și dezbinare.
Ce este coeziunea socială și de ce avem nevoie de ea
Cea mai simplă definiție, conform Dicționarului explicativ al limbii române, descrie coeziunea drept o legătură internă strânsă. Coeziunea socială înseamnă conexiuni între oameni, membri ai unei societăți sau ai unei comunități, construite și bazate pe încredere, respect, sprijin reciproc, dialog și solidaritate. Coeziunea socială este, mai simplu spus, ceea ce ne ține împreună ca societate sau grup. Iar o societate coezivă este una orientată spre bunăstarea și binele fiecărui membru, în care reprezentanții diferitelor grupuri nu sunt marginalizați sau excluși, unde toți au șanse egale de participare și dezvoltare. O societate coezivă mai este una în care oamenii, în pofida diferențelor de opinie, etnie, limbă sau statut social, împărtășesc și apără valori comune și sunt deschiși să se audă unii pe alții pentru binele comun.
Altfel spus, un spațiu în care fiecare se simte confortabil. În perioade de criză, coeziunea socială poate fi acel catalizator ce ajută comunitățile să reziste și să facă față oricăror provocări.
Ce este educația media
Educația media se referă la un set de competențe care ne ajută să analizăm și să evaluăm critic informațiile care ajung zilnic la noi, prin diverse canale. Ea mai înseamnă capacitatea de a distinge între fapte și opinii, de a verifica sursele, de a recunoaște dezinformarea și manipularea. Educația media dezvoltă gândirea critică și, astfel, abilitatea de a ne proteja de capcanele informaționale, ajutându-ne să alegem „grâul de neghină”. În era rețelelor și într-o societate saturată de informații, aceste competențe se numără printre cele mai esențiale.
Cum poate educația media să încurajeze coeziunea socială
Educația media înseamnă gândire critică și, respectiv, mai multă rezistență la dezinformare, una dintre principalele cauze ale polarizării și erodării coeziunii sociale și una dintre cele mai mari provocări pentru orice democrație. Consumatorii de media care știu să verifice informațiile sau să recunoască falsurile sunt mai puțin predispuși să distribuie conținut care manipulează sau instigă la ură și sunt mai puțin vulnerabili la mesaje ce exploatează anumite diferențe.
Educația media dezvoltă toleranța și respectul pentru diversitate. Înțelegerea unor principii de bază ale jurnalismului, de exemplu, faptul că o știre profesionistă trebuie să aibă cel puțin două surse diferite, îi ajută pe cetățeni să accepte pluralismul și diversitatea de opinii.
Educația media sprijină participarea civică, una asumată, conștientă. Cetățenii care accesează conținuturi media în mod critic au mai multe șanse să ia decizii bazate pe informații verificate, și nu pe frică, emoții sau manipulare.
Educația media promovează empatia și contribuie la combaterea stereotipurilor. Ea îi ajută pe oameni să înțeleagă cum sunt reflectate în mass-media diferite grupuri din societate și cum, uneori, stereotipurile pot fi perpetuate. Astfel, recunoscând aceste prejudecăți, oamenii își pot dezvolta o percepție mai echilibrată și o atitudine mai empatică față de ceilalți.
Educația media contribuie direct la reziliența democratică a societății. Să admitem că nu vom putea niciodată să eliminăm dezinformarea din viața noastră. Dar, prin dezvoltarea gândirii critice, educația media poate forma cetățeni responsabili care-și cunosc drepturile, inclusiv dreptul a avea acces la informații corecte și de calitate.
Avantajele educației media pot fi mult mai extinse, evident. Cert e că toate sunt despre gândirea critică, participarea civică, toleranță, reziliență democratică — piloni-cheie de care avem nevoie pentru a construi coeziunea socială.
Experiența unor state europene arată că educația media poate fi un prieten de nădejde pentru consolidarea rezilienței democratice și a coeziunii sociale. Un exemplu relevant este Finlanda, a cărei expertiză în acest domeniu reprezintă un reper solid și o bună practică la nivel european. Finlanda se menține constant pe primul loc în Indicele european de alfabetizare media (Media Literacy Index) încă de la prima ediție, lansată în 2017, indice care evaluează capacitatea a 41 de țări de a face față fenomenului dezinformării. Parcursul Finlandei este strâns legat de integrarea competențelor de educație media în programul școlar încă din anii 1990. În topul acestui clasament se mai regăsesc Danemarca, Suedia și Norvegia, state care înregistrează nu doar un nivel ridicat de alfabetizare informațională, ci și un grad înalt de coeziune socială.
În Republica Moldova, pledoaria pentru educația media devine, din fericire, tot mai vizibilă în discursul public, aceasta fiind inclusă în mai multe documente, politici și strategii de țară, după mulți ani de eforturi întreprinse de actori-cheie. Unul dintre aceștia este Centrul pentru Jurnalism Independent, organizația care a adus educația media în școală și care pledează pentru acest deziderat ca fundament al unei societăți reziliente. Și, dacă ieri nu am reușit să fim suficient de pregătiți, poate acum e momentul să optăm pentru cât mai multă educație media, așa ca la următoarea criză sau la următoarele alegeri să fim cu tema de acasă mai bine făcută.
Mai amintim că rețelele sociale sunt principala sursă de informare pentru publicul din Republica Moldova, potrivit Studiului de audiență a mass-media, lansat de CJI în vara anului 2025. Aproape 80% dintre respondenți au declarat că se informează din rețelele sociale. Monitorizările realizate de CJI în campania electorală pentru parlamentarele din 2025 au arătat că acestea au fost terenul principal al dezinformării, cu multă manipulare, discurs de ură, dezbinare și polarizare.
Nu putem „elimina” aceste rețele din viața noastră, dar putem dezvolta imunitate la acest conținut nociv și periculos prin gândire critică. Într-un astfel de context, educația media poate fi una dintre cele mai eficiente soluții și ar trebui abordată ca o investiție strategică în viitorul țării, care ne poate ajuta să construim și să apărăm coeziunea socială, de care avem atâta nevoie.
Ina Prisacariu, directoare de dezvoltare strategică
Centrul pentru Jurnalism Independent
