O hotărâre recentă a Curții Supreme de Justiție (CSJ), care îl vizează pe judecătorul Oleg Melniciuc, a fost reflectată eronat de portalul TV8, atât în titlu, cât și în conținut. Formularea „judecătorul Oleg Melniciuc, acuzat de hărțuire sexuală, pierde la CSJ” induce publicului o concluzie greșită despre natura deciziei instanței și despre stadiul procesului penal.
De fapt, decizia CSJ din 31 martie 2026, despre care au relatat mai multe instituții media, nu vizează vinovăția sau nevinovăția judecătorului, ci se referă strict la legalitatea unei hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a permis începerea urmăririi penale. Cu alte cuvinte, instanța supremă nu s-a pronunțat asupra faptelor imputate, ci a confirmat că există temei procedural pentru ca dosarul să fie examinat în fond de către o instanță competentă.
Prin urmare, formularea „pierde la CSJ” este problematică. Ea sugerează o înfrângere juridică în sensul unei constatări a vinovăției sau a unei soluții definitive pe fond, ceea ce nu corespunde realității.
Titlul știrii este primul și, adesea, singurul element consumat de public. În acest caz, el combină două elemente sensibile cum ar fi acuzația de hărțuire sexuală și ideea de „pierdere” la instanța supremă într-un mod care poate induce percepția că instanța ar fi confirmat implicit acuzațiile.
„Problema principală a titlului este că acesta mută accentul de pe obiectul real al hotărârii CSJ pe acuzația de hărțuire sexuală. Mesajul transmis e simplu: «Judecătorul cutare a fost condamnat definitiv și irevocabil pentru comiterea infracțiunii de hărțuire sexuală». Abia după lecturarea corpului propriu-zis al știrii îți dai seama că instanța supremă nu a stabilit vinovăția magistratului în comiterea unei infracțiuni (art. 173 al Codului penal), ci a soluționat o chestiune de contencios administrativ. Mai exact, CSJ a respins contestația judecătorului împotriva unei hotărâri prin care CSM și-a dat încuviințarea ca procurorii să inițieze urmărirea penală”, a comentat, pentru Mediacritica, Cristina Durnea, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent.
Potrivit juristei, „decizia CSJ (care a impulsionat redacția să scrie știrea) nu presupune constatarea faptului că judecătorul a hărțuit sexual «o elevă». În această formulare, asocierea numelui persoanei direct cu eticheta «acuzat de hărțuire sexuală» și cu sintagma «pierde la CSJ» induce publicul în eroare (contrar prevederilor Codului deontologic care stipulează că «jurnalistul pune titluri care corespund conținutului materialului jurnalistic și le evită pe cele senzaționaliste sau care induc publicul în eroare»), creând impresia că instanța supremă a confirmat (definitiv și irevocabil) acuzația pe fond, ceea ce nu corespunde conținutului știrii. Punerea în prim-plan a sintagmei «acuzat de hărțuire sexuală», precedată de formula «ce au decis judecătorii» are o funcție de tip teaser/clickbait, nu de precizare informativă. Ea promite un deznodământ spectaculos, deși miza juridică reală este una de admisibilitate și control al legalității unei hotărâri a CSM”, a precizat Cristina Durnea.
Jurista mai crede că „comentariul la postarea de pe Facebook amplifică problema”. „Nu e o noutate că pe rețelele sociale mulți utilizatori consumă doar titlul și comentariul, fără a accesa integral articolul. Repetarea exactă a formulei din titlu multiplică efectul de etichetare publică și de simplificare excesivă a speței. Era poate cazul, măcar în comentariu, să fie adăugat contextul esențial că dosarul penal urmează să fie examinat pe fond și că hotărârea CSJ privește doar contestarea permisiunii de pornire a urmăririi penale”, a conchis Cristina Durnea.
