Propaganda care vizează comunitatea LGBTQ+ în Republica Moldova nu apare în mod spontan, ci este construită pe narațiuni recurente, alimentate atât de actori politici locali, cât și de rețele externe de influență. În ediția din luna aprilie a Podcastului cuMINTE, Vasile Micleușanu, fondatorul bangbang, evidențiază că aceste mesaje sunt concepute strategic pentru a exploata emoții precum frica și nesiguranța, în special în perioade electorale. În paralel, lipsa de informare și stereotipurile existente facilitează răspândirea acestor falsuri, care ajung să modeleze percepțiile publice și să legitimeze discriminarea.
Unul dintre mecanismele-cheie ale propagandei este utilizarea emoțiilor puternice pentru a bloca gândirea critică și a crea reacții rapide în rândul publicului.
„Propaganda, dezinformarea, falsurile, tot conținutul pe care îl consumăm online este creat într-așa mod ca să ne trezească senzații, acțiune și să ne rețină atenția. Și cea mai ușoară modalitate pentru a obține asta sunt emoțiile intense. Frica și ura sunt foarte ușor de trezit în noi și, de cele mai multe ori, propaganda anume aceste emoții le targetează”, a explicat invitatul.
Aceste emoții sunt activate prin narațiuni aparent legitime, cum ar fi „protecția copiilor”, un cadru utilizat frecvent pentru a justifica acțiuni discriminatorii sau restricții de drepturi. „Se vorbește foarte mult despre protecția copiilor, dar se uită că sunt și copii LGBT. Ce facem cu ei? Ei nu merită aceleași drepturi? Drepturile omului sunt universale, iar accesul la educație este un drept fundamental, pe care statul trebuie să-l asigure tuturor copiilor, indiferent de identitatea lor”, a subliniat acesta.
Un alt pilon al propagandei este construirea și perpetuarea unor mituri, precum ideea că orientarea sexuală ar fi o alegere sau că ar reprezenta o „amenințare externă”.
„Primul mit este că trebuie să apărăm valorile tradiționale de gay și lesbiene. Se spune că ei vin și ne vor «fura copiii» sau îi vor învăța să fie gay. Asta pornește din necunoașterea faptului că orientarea sexuală nu este o alegere. Dacă ar fi o alegere, atunci fiecare dintre noi ar putea spune când și-a ales orientarea sexuală, dar așa ceva nu există”, a explicat invitatul.
Pe lângă aceste narațiuni, Vasile Micleușanu a adus în discuție și existența unor operațiuni deliberate de manipulare, inclusiv implicarea unor actori externi, pe care i-a asociat cu rețele de influență rusești. Acestea ar utiliza teme sensibile pentru a crea tensiuni sociale și a influența procesele democratice.
„Un jurnalist din Polonia a făcut o investigație despre agenții ruși. Mai mulți bărbați gay din Polonia au primit mesaje pe o rețea socială, în care li se propunea să vină la Chișinău pentru un așa-zis proiect de vizibilitate. Li se ofereau bani, cazare și bilete de avion, iar scopul era să fie vizibili pe stradă, să se țină de mână sau să se sărute, pentru ca aceste imagini să fie folosite ulterior. În mesaje se spunea inclusiv că, dacă vor fi agresați, vor primi mai mulți bani”, a relatat invitatul.
Investigația a arătat că organizația în numele căreia erau făcute invitațiile nu avea nicio legătură cu inițiativa, ceea ce indică o tentativă de manipulare coordonată. „Concluzia anchetei a fost că este vorba despre agenți ruși. Scopul era să creeze imagini care să fie distribuite ulterior în presă cu mesajul că «gay-i au invadat Chișinăul» și că asta s-ar întâmpla dacă anumite forțe politice câștigă alegerile”, a precizat acesta.
Acest tip de operațiuni se înscrie într-un model mai larg de propagandă, în care realitatea este distorsionată sau chiar fabricată pentru a genera panică și a influența opinia publică. „Ce face propaganda? Creează o realitate paralelă, care exploatează fricile oamenilor. Dacă există deja o temere sau o necunoaștere, ea este amplificată și transformată într-un instrument politic”, a explicat invitatul.
În acest context, rolul mass-mediei devine esențial. Preluarea fără discernământ a unor astfel de narațiuni sau prezentarea lor într-o manieră senzaționalistă poate contribui la amplificarea dezinformării. „Unele canale de propagandă folosesc senzaționalismul și prezintă subiectele într-un mod conflictual, fără a oferi context sau perspectiva comunității. Asta induce în eroare publicul și normalizează percepții greșite”, a menționat invitatul.
Soluțiile la aceste probleme, propuse de invitat, vizează consolidarea educației media și dezvoltarea rezilienței emoționale în rândul publicului, astfel încât oamenii să poată recunoaște mai ușor tentativele de manipulare. „Oamenii trebuie să înțeleagă că emoțiile lor – frica, furia – pot fi folosite împotriva lor. În momentul în care o informație provoacă o reacție puternică, ar trebui să ne întrebăm dacă este adevărată și cine are de câștigat din asta”, a concluzionat Vasile Micleușanu.
