Dezinformarea a încetat să fie doar o problemă de acuratețe jurnalistică, evoluând într-o provocare majoră la adresa securității psihologice, ce necesită răspunsuri interdisciplinare și o înțelegere profundă a mecanismelor de manipulare. Despre necesitatea alfabetizării media, rolul profesorilor ca scut informațional și complexitatea „punctelor de plecare” ale dezinformării s-a discutat la Chișinău, în cadrul Conferinței Științifice Internaționale „Interdisciplinary Perspectives on Knowledge” (din engl., Persepctive disciplinare asupra cunoașterii).
Evenimentul, desfășurat pe 8 mai la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, sub egida Laboratorului de studii strategice în domeniul securității psihologice, a reunit cercetători și experți din Republica Moldova, România, Ucraina, Kazahstan, Emiratele Arabe Unite și Marea Britanie. Participanții au subliniat că reziliența în fața dezinformării depinde de capacitatea societății de a transforma gândirea critică într-un instrument de apărare activă.
Directorul proiectului MEDIA MIND și coordonatorul Laboratorului, Sergiu Sanduleac, a evidențiat faptul că atacurile informaționale vizează direct echilibrul psihic al individului și capacitatea acestuia de a interacționa cu statul. „Dezinformarea afectează modul în care oamenii interpretează realitatea, iau decizii, relaționează cu instituțiile și își construiesc sentimentul de siguranță într-o lume marcată de incertitudine. În acest context, activitatea laboratorului […] urmărește să deschidă direcții de cercetare și intervenții aplicative privind relația dintre dezinformare, securitate psihologică, gândire reflexivă și reziliență cognitivă”, a explicat Sergiu Sanduleac.
Un moment central al conferinței l-a constituit lansarea volumului „Mecanica dezinformării. De ce și cum suntem induși în eroare?”, semnat de profesorul Mihai Șleahtițchi. Autorul a propus o analiză a fenomenului din perspectiva unei diade: dezinformatorul și ținta acestuia, subliniind că nimeni nu este imun în fața manipulării bine structurate. „Dacă știm cum se prezintă într-o formă perfectă dezinformarea, știm ce ar trebui să facem ca s-o transformăm în una imperfectă sau s-o anihilăm în totalitate. […] Agentul dezinformării trebuie să cunoască foarte bine domeniul în care se va implica, să își poată construi strategiile și tehnicile care vor fi puse în mișcare și să știe care este ținta spre care își va orienta energiile sale devastatoare”, a explicat Mihai Șleahtițchi.
El a avertizat că victimele pot fi inclusiv „oamenii aproape culți” care cad în plasa dezinformării: „Devii pe parcurs una dintre aceste categorii, nu te naști așa”.
Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a pus accent pe vulnerabilitatea cadrelor didactice și a elevilor în fața riscurilor informaționale actuale, pledând pentru dezvoltarea gândirii critice.
„Faptul că astăzi tot mai mulți cercetători se apleacă cu interes spre domeniul psihologiei informației mă face pe mine personal, după acest război hibrid și riscurile la care suntem supuși, [să consider necesar] modul în care proiectul a venit în sprijinul cadrelor didactice ca lideri de opinie. […] Pedagogii și elevii noștri sunt supuși acestor riscuri informaționale tot mai mult și mai mult”, a subliniat Liliana Nicolaescu-Onofrei.
Importanța cooperării internaționale în acest demers a fost reafirmată de Ambasadoarea Finlandei, țară parteneră în cadrul proiectului MEDIA MIND. „Finlanda a susținut eforturile universității de a forma profesorii în abilitățile de alfabetizare media în cadrul proiectului Media Mind”, a precizat Excelența Sa Leena Liukkonen, evidențiind rolul esențial al educației în consolidarea rezilienței naționale.
Conferința a concluzionat că dezinformarea reprezintă o provocare sistemică pentru societate, iar soluțiile nu pot veni doar din zona reglementării mass-media, ci trebuie să includă strategii complexe de securitate psihologică și alfabetizare informațională de la cele mai timpurii etape ale educației.
