„Epidmigrație” sau modelarea  „migrantului-pericol”. Studiu de caz asupra narațiunilor care circulă pe Telegram

În primăvara acestui an, subiectul migranților a intrat brusc în atenția publică din Republica Moldova. Discuția a pornit de la o problemă cât se poate de concretă – deficitul de forță de muncă, dar a divagat rapid în altă direcție. Pe Telegram, bunăoară, migranții au fost prezentați, în numeroase postări, nu ca lucrători străini, ci ca o presupusă amenințare pentru securitatea, identitatea, sănătatea și viitorul demografic al țării.

Acest studiu de caz analizează felul în care tema migrației de muncă a fost portretizată pe canale publice de Telegram din Republica Moldova în luna mai 2026. Am urmărit ce narațiuni au circulat, cum au fost formulate, ce emoții au încercat să exploateze și prin ce strategii au fost transformate niște episoade izolate, declarații oficiale sau imagini din spațiul public într-o poveste despre „migrantul-pericol”.

CONTEXT

La începutul lunii mai, în presă au fost publicate știri (un exemplu, aici), cu trimitere la datele Inspectoratului General pentru Migrațiune, despre faptul că tot mai mulți cetățeni străini muncesc în Republica Moldova, iar majoritatea lor provin din Asia. Muncitorii străini sunt angajați preponderent în sectorul construcțiilor, în agricultură și în industrie, iar autoritățile, semnalând o penurie de forță de muncă, implementează soluții digitale pentru a simplifica angajarea și integrarea migranților.

Ceva mai devreme, pe 22 aprilie, în cadrul emisiunii „În context” de la Moldova 1, Eugeniu Osmocescu, ministrul Dezvoltării economice și digitalizării,a făcut mai multe declarații cu privire la criza de forță de muncă cu care se confruntă țara noastră (un exemplu de articol explicativ la subiectul crizei de pe piața muncii, aici). Potrivit lui, deficitul ar putea fi acoperit prin importul a 300.000 de lucrători din alte țări. „Migranții sunt mai ieftini. În plus, nu este neapărat vorba de forță de muncă calificată. Este vorba despre lucrători pentru agricultură, inclusiv muncitori sezonieri, industria textilă, energie, infrastructură și construcții”. Al doilea motiv, potrivit lui Osmochescu, ține de faptul că cetățenii moldoveni nu manifestă interes să lucreze în acele sectoare. În același timp, ministrul a subliniat că migrația forței de muncă în Moldova este strict reglementată, are un caracter temporar și vizează doar sectoarele în care există deficit de personal. Ulterior, Eugen Osmochescu și-a revăzut opinia, spunând că, de fapt, ar fi vorba de un necesar de 100.000 de persoane, nu de 300.000 de migranți.

Subiectul a devenit unul de interes public, iar pe parcurs mai mulți funcționari și demnitari au revenit cu detalii și precizări. În paralel însă, și mai ales în mediul online, discuția a degenerat semnificativ.

CE AM ANALIZAT   Au fost analizate postările distribuite la tematica migranților, pe canale publice de Telegram, între 1 – 31 mai 2026. După căutări specifice în cele 917 canale de Telegram din Moldova, înregistrate pe platforma Telemetr.io, am identificat 793 de postări în limba rusă și 143 de postări în limba română relevante pentru acest studiu de caz. Au fost luate în considerare doar postările în care migranții erau subiect central sau secundar relevant.     În total, cele 936 de postări au acumulat peste 2,8 milioane de vizualizări timp de o lună și au fost redistribuite de 9.304 de ori.   În principal, postările au fost publicate pe canale anonime și canale pseudo-media, dar și canale cu tematică regională (Găgăuzia și regiunea transnistreană).

CELE MAI FRECVENTE NARAȚIUNI IDENTIFICATE

Tema 1. „Înlocuirea populației” și criza demografică

Numeroase postări identificate recurg la asocierea migrației forței de muncă cu ideea unei „înlocuiri” intenționate a populației locale. Autorii construiesc o opoziție între cetățenii moldoveni, prezentați ca izgoniți de sărăcie, și migranții din Asia, prezentați ca fiind aduși deliberat pentru a ocupa locul celor plecați. Criza demografică – una reală, de altfel – este folosită pentru a sugera existența unui plan politic de transformare etnică a Republicii Moldova.

Narațiune: Guvernarea ar înlocui deliberat moldovenii cu migranți asiatici

• „Cetățenii noștri sunt forțați să plece, iar locul lor este luat de migranți din Asia.” (Canal 5)
• „Ei fac totul pentru ca clasa muncitoare locală să dispară pur și simplu din țară, ca să fie înlocuită cu o variantă asiatică și africană mai ieftină.” (Moldova adevărată)
• „În timp ce populația autohtonă fuge din Moldova din cauza condițiilor de viață insuportabile, regimul Sandu aduce activ migranți de muncă.” (Молния Молдовы)
• „În loc să creeze condiții pentru revenirea propriilor cetățeni, e mai simplu să deschidă ușile pentru forță de muncă ieftină din afară.” („Первый в Молдове” Новости)

Narațiune: R. Moldova riscă să devină o țară „fără moldoveni”

• „Moldova fără moldoveni? Puterea pregătește importul masiv de forță de muncă.” („Первый в Молдове” Новости)
• „Țara din care oamenii au plecat decenii întregi în căutarea unui loc de muncă se transformă treptat într-o piață pentru importul masiv de migranți.” („Первый в Молдове” Новости)
• „Moldova se află la limita depopulării. Autoritățile încearcă să astupe găurile cu hinduși, nu?” (Нетипичная Mолдова NEWS)
• „Dacă tendința va continua, peste 5-10 ani Moldova riscă să devină o țară cu o diasporă sud-asiatică semnificativă în orașe.” (МЯСОРУБКА NEWS)

Narațiune: Migranții ar putea deveni un electorat loial

• „Moldovenii nu sunt necesari acestei puteri, iar noii veniți vor putea primi documente și cetățenie. Devenind electorat, vor fi absolut loiali regimului «galben».” (Molva)
• „Procesul de înlocuire a populației pare deja ireversibil. Puterii îi este mai simplu să aducă forță de muncă ascultătoare decât să plătească bani decenți propriilor oameni.” (Резина 24)

Tema 2. Piața muncii, salariile și forța de muncă ieftină

Postările susțin că migranții ar accepta salarii mai mici, program de muncă excesiv și condiții mai proaste, ceea ce ar duce la scăderea salariilor pentru localnici. În același timp, unele postări folosesc exemple punctuale de salarii mai mari pentru migranți pentru a alimenta percepția că cetățenii moldoveni sunt dezavantajați în propria țară.

Narațiune: Migranții ar scădea salariile și ar elimina localnicii de pe piața muncii

• „Din cauza afluxului de forță de muncă ieftină, salariul mediu din țară ar putea scădea cu până la 40%.” (WTF Moldova?! / Молния Молдовы)
• „Majoritatea lucrează curieri în serviciile de livrare, de unde i-au înlăturat pe lucrătorii locali care cereau salarii mai mari.” (ГРТ: Гагаузский Реальный Телеграм)
• „Piața nu mai caută competență, ci oameni ieftini și nepretențioși. Așa începe devalorizarea omului.” (Triunghiul basarabean)

Narațiune: Migranții ar fi privilegiați economic față de cetățenii moldoveni

• „Pentru migranții veniți – mâncare gratuită, cazare gratuită, programe de recalificare, salariu acceptabil și acces la toate beneficiile. Pentru moldovenii autohtoni – lipsa locurilor de muncă decente.” (Moldova adevărată)
• „În Moldova, sub Sandu, migranții sunt mai valoroși decât profesorii.” (Molva)
• „Lucrătorul străin poate beneficia prin lege de garanții salariale legate de salariul mediu pe economie, în timp ce cetățeanul Moldovei poate lucra legal pentru salariul minim de supraviețuire.” (Molva)
• „Moldovenii au devenit cetățeni de mâna a doua în propria țară.” (Резина 24)

Narațiune: Banii publici ar fi redirecționați de la cetățeni către migranți

• „Indemnizațiile pe care vor începe să le primească migranții din Asia puteau merge la majorarea pensiilor pensionarilor moldoveni.” („Первый в Молдове” Новости)
• „Pentru propriii cetățeni bani «nu sunt», dar pentru noile «obligații umanitare» planurile sunt deja pregătite.” (Подслушано в Молдове)
• „Localnicilor – controale și amenzi, celor «importați» – granturi pe tavă.” (WTF Moldova?!)

Tema 3. UE, guvernarea PAS și geopolitica

Tema este ilustrată prin conectarea migrației la integrarea europeană, la partidul de guvernare, la președinta Maia Sandu și la presupuse interese externe. Migrația este prezentată ca rezultat al inoculării valorilor europene”, al presiunilor Bruxellesului sau al unui plan occidental de a transforma R. Moldova într-un spațiu periferic.

Narațiune: Migrația ar fi consecința integrării europene și a „ordinelor” venite din exterior

• „În loc de integrare europeană, Moldova a primit durerea de cap europeană – migranți de muncă pe care comitetul de la Bruxelles îi direcționează activ spre noi și spre vecini, cât mai departe de sine.” (WTF Moldova?!)
• „Este una dintre condițiile aderării la UE. Oamenii nu au știut cu ce au fost de acord când au votat la referendum.” (WTF Moldova?!)
• „Europa a arătat deja la ce consecințe duce tratamentul special acordat migranților, iar politica lui Sandu arată dorința de a corespunde tuturor valorilor europene.” (GO Gidilica Olga – Гыдилика Ольга)
• „Autoritățile spun că mergem spre Europa, dar să ne ajute în asta trebuie hindușii și bengalezii.” (Нетипичная Mолдова NEWS)

• „Autorităților nu le pasă de soarta națiunii, le pasă doar de cifrele din rapoarte pentru curatorii occidentali.” (Новости Слободзея)

Narațiune: PAS și Maia Sandu ar prefera migranții în locul diasporei și al tinerilor moldoveni

• „Cei care au votat pentru Sandu și PAS din străinătate să nu se grăbească să revină acasă – Sandu și PAS au găsit alți moldoveni în locul vostru.” (GovoritMD.com | Новости Молдовы)
• „PAS nu are nevoie de tânăra generație cu studii superioare, care ar vrea să trăiască în această țară și să o dezvolte.” (Molva)
• „Când pe cei din PAS nu-i duce capul să aducă moldovenii noștri acasă, aduc migranți.” (Casa de Nebuni)
• „Puterea a creat ea însăși criza de cadre, iar acum o numește «soluționare» prin muncitori din Bangladesh, India și Nepal.” (Molva)

Narațiune: Migrația ar fi legată de război, Ucraina, NATO sau de militarizarea țării

• „Moldova va deveni a doua Ucraină. Ucrainenii ne vor umple țara după migranții din India, Nepal și Bangladesh.” (Salut Молдова!)
• „Sub controlul NATO se creează logistică militară și de transport prin care se pot transfera și arme, și marfă vie.” (Molva)
• „Nu v-ați gândit că, din acești migranți, Sandu și serviciile secrete occidentale ar putea forma grupuri de mercenari înarmați?” (Закулисье Молдовы)
• „Printre acești migranți se află persoane cu experiență militară și ei au stârnit deja interesul SIS și al serviciilor secrete britanice.” (Закулисье Молдовы)

Tema 4. Securitate, criminalitate și ordine publică

Tema securității este exploatată prin legarea migranților de violență, infracționalitate, dezordine și riscuri pentru siguranța oamenilor. Cazuri izolate, zvonuri sau imagini video sunt extrapolate la nivelul întregului grup. Se recurge la frică, indignare, dezgust și se sugerează că instituțiile statului nu vor putea controla situația.

Narațiune: Migranții ar aduce criminalitate, violență sexuală și insecuritate

• „În ce țară europeană afluxul masiv de migranți a dus la altceva decât haos și creșterea criminalității?” (KP Moldova)
• „Au venit toate scursurile din Asia, vor începe violențele sexuale, furturile și haosul.” (WTF Moldova?!)
• „Vom aștepta până când cei veniți din India și Bangladesh vor începe să corecteze și așa nu cea mai favorabilă statistică a criminalității din Moldova?” (Нетипичная Mолдова NEWS / Треш Киш)

Narațiune: Statul nu ar controla cine intră în țară

• „Fără un control corespunzător, în Moldova vor începe să vină oameni cu trecut îndoielnic.” (Молдавский Крот / Кишинев)
• „Chișinăul poate deveni un ghetou al migranților dacă PAS nu își schimbă politica.” (Молдавский Крот)
• „Poliția moldovenească nu este pregătită să lucreze cu străinii, pentru că forțele de ordine nu înțeleg diferențele culturale.” (Молдавский Крот)

Narațiune: Migranții ar crea haos rutier și probleme de comportament în spațiul public

• „O «hoardă» de migranți motocicliști din India și Bangladesh pe străzile Chișinăului. Cât de curând ne vor impune propriile reguli de circulație, mai exact lipsa totală a regulilor?” (Мир Гагаузии. Новости Молдовы)
• „India este cunoscută ca o țară în care mulți șoferi nu respectă regulile de circulație și unde mortalitatea pe drumuri este foarte ridicată.” (Ящик Пандоры)
• „Pe acest fundal, în Moldova se discută și despre creșterea numărului de veniți din India și Bangladesh, inclusiv motocicliști care lucrează în livrări.” (Gagauznews — Новости для Гагаузии)

Tema 5. Identitate, cultură, valori

Migranții sunt portretizați ca grup cultural incompatibil sau inferior. Se folosesc stereotipuri despre origine, religie, igienă, muncă și comportament, toate ca un pretins risc al diluării identității naționale.

Narațiune: Migranții ar fi cultural incompatibili

• „Afluxul masiv de migranți neasimilabili în Moldova accelerează schimbarea peisajului etnic și cultural de pe malul drept.” (МЯСОРУБКА NEWS)
• „Este mai bine ca populația să scadă decât să umpli țara cu imigranți slab calificați, din culturi străine.” (ГРТ: Гагаузский Реальный Телеграм)
• „Nu mai ai o țară atunci când devii minoritate.” (ГРТ: Гагаузский Реальный Телеграм)
• „Aceasta este o politică de înlocuire a populației, care slăbește identitatea moldovenească.” (МЯСОРУБКА NEWS)

Narațiune: Migranții ar ocupa spațiile publice și s-ar comporta „ca la ei acasă”

• „Migranții au pus stăpânire pe leagănele pentru copii din Chișinău. În esență, nimic grav. Dar dacă te gândești, încep încet să se comporte ca la ei acasă.” (Мир Гагаузии. Новости Молдовы / Нетипичная Mолдова NEWS)
• „Migranții pe leagănele pentru copii provoacă dispute despre comportamentul noilor veniți.” (KP Moldova / Нетипичная Mолдова NEWS)
• „Migranții dragi PAS-ului au ajuns la lacul Dănceni. Probabil era prea curat pentru ei, trebuia mai murdar, ca în râul Gange.” (Нетипичная Mолдова NEWS / „Большая игра” маленькой Молдовы)
• „Noii «chișinăuieni» descoperă capitala.” (Молния Молдовы)

Narațiune: Migranții sunt prezentați prin clișee rasiale

• „Moldova a fost invadată de dansatori disco de culoare.” (Canal5)
• „Au venit să muncească, dar cântă și dansează. Băieți veseli.” (Канал5)
• „Către muncitorii care, cel mai probabil, la ei acasă fugăreau maimuțe, am o întrebare: ce rezultat vor autoritățile să obțină de la această forță de muncă?” (Нетипичная Mолдова NEWS)

Tema 6. Sănătate publică, igienă și riscuri

Migranții sunt asociați cu boli și infecții. Se sugerează că venirea lor ar putea duce la crize sanitare, inclusiv la creșterea infecțiilor sexual-transmisibile.

Narațiune: Migranții ar aduce boli și ar pune în pericol sănătatea publică.

• „Epidmigrație” (Молдавские Ведомости / Sputnik Молдова 2.0)
• „În țară sunt invitați 300.000 de migranți de muncă din regiuni nefavorabile atât economic, cât și epidemiologic.” (Молдавские Ведомости / Sputnik Молдова 2.0)
• „Din Vest pătrund în Moldova poliamoria, cultura Tinder și sex-pozitivismul, iar din Est vin migranții de muncă cu buchetele lor de boli.” (Molva)
• „Ținând cont de nivelul actual al conducerii țării și de degradarea medicinei, o creștere masivă a infecțiilor sexuale la noi este inevitabilă.” (Molva)

Tema 7. Scheme de corupție și interese obscure

În unele postări se insinuează că migrația de muncă ar fi conectată la scheme neoficiale, mită și interese ale funcționarilor, fără trimitere la surse concrete. Deși pe alocuri se recunoaște că informațiile sunt zvonuri, ele sunt introduse totuși în circuitul public ca suspiciuni credibile. Narațiunea are rolul de a delegitima orice politică de migrație.

Narațiune: Aducerea migranților ar fi o schemă de corupție

• „În rețea circulă zvonuri despre posibile scheme neoficiale în jurul migrației de muncă în Republica Moldova.” (Приднестровский Мир)
• „Se afirmă că unii migranți din India ar plăti aproximativ 1.000 de euro pentru posibilitatea de a intra și de a se angaja în Moldova.” (Приднестровский Мир)
• „Dacă procesul migrației nu este necontrolat, înseamnă că tot ce vedem – de la avansurile migranților față de adolescente de 14 ani, până la salarii mai mari decât ale localnicilor – a fost planificat?” (WTF Moldova?!)

TEHNICI DE MANIPULARE ȘI STRATEGII

Dincolo de identificarea narațiunilor propriu-zise, este relevantă observarea strategiilor și tehnicilor utilizate pentru a obține mesaje cât mai persuasive și cu impact.

• Generalizarea. Anumite episoade punctuale sunt extrapolate la nivelul unui întreg grup sau națiune, iar cazuri izolate sunt folosite ca pretinsă dovadă pentru un fenomen general. Bunăoară, o imagine cu persoane pe motociclete devine o demonstrație că migranții vor crea haos rutier; un video cu persoane într-un parc ar fi dovada că „se comportă ca la ei acasă”; un incident izolat sau neverificat este transmis ca un indiciu al creșterii criminalității.
• Apelul la alarmism. Una dintre cele mai vizibile strategii este prezentarea migrației ca un proces care ar trebui să îngrijoreze cetățenii. Termeni precum „înlocuire”, „import de populație”, „Moldova fără moldoveni”, „noii moldoveni” sau „proces ireversibil” transformă o discuție ce ține mai degrabă de domeniul economic într-un subiect existențial.
• Apelul la frică. Migranții sunt asociați cu pierderea locurilor de muncă, scăderea salariilor, criminalitatea, epidemiile, pierderea identității, violență, corupție, militarizare și chiar transformarea Moldovei într-o „a doua Ucraină”. Prin acumularea acestor riscuri, publicul este încurajat să perceapă venirea migranților ca o amenințare totală.
• Opoziția „Noi” versus „Ei”. Discursul este construit în jurul dihotomiei „moldovenii noștri” versus „migranții asiatici”, „populația autohtonă” versus „cei importați”, „cetățenii” versus „străinii”. Această opoziție vrea să creeze impresia unei competiții (nejustificate) pentru resurse, spațiu public, locuri de muncă, bani, protecție socială.
• Întrebările retorice precum „Vom aștepta până când…?”, „Cine îi controlează?”, „Nu v-ați gândit că…?”. Deși acestea nu demonstrează existența riscului, ele îl fac să pară plauzibil și inevitabil. 
• Insinuarea și utilizarea formulărilor vagi pentru a compensa lipsa dovezilor, precum „conform informațiilor noastre”, „se spune”, „circulă zvonuri” sau „potrivit unor surse”.
• Discriminare și limbaj peiorativ. O parte a postărilor utilizează formulări rasiste, xenofobe sau degradante. Migranții sunt tratați prin prisma culorii pielii, originii, stereotipurilor despre igienă, a comparațiilor cu animale sau zone murdare sau a referințelor la țări și religii într-un mod peiorativ. Câteva exemple: „dansatori disco de culoare”, „hoardă”, „scursuri”, „import de forță de muncă ascultătoare”, „murdar ca în râul Gange”.
• Falsa cauzalitate. Se pretinde existența unor relații de cauză-efect fără a demonstra, de fapt, legătura dintre fenomene. De exemplu, faptul că există migranți în servicii de livrare este prezentat ca dovadă că toți localnicii au fost „înlăturați” din acest domeniu. La fel, declarațiile despre deficitul de forță de muncă sunt prezentate ca dovadă că guvernarea pregătește „importul masiv” de populație. În alte cazuri, prezența unor străini în spațiul public este tratată ca dovadă a „invaziei”.
• Eroarea de argumentare „panta alunecoasă”. Mai multe postări folosesc structura de tip „dacă acceptăm migranți acum, urmează inevitabil haosul”. Se sugerează că venirea lucrătorilor străini va duce la scăderea salariilor, creșterea criminalității, pierderea identității, epidemii, cumpărarea electoratului sau chiar formarea unor grupuri paramilitare.
• Apelul la autoritate. Unele postări invocă politologi, jurnaliști, foști oficiali, politicieni, bloggeri sau „experți” pentru a da impresia de autoritate. Declarațiile acestora sunt folosite pentru a legitima concluzii alarmiste: migrația ar fi „bombă”, „risc de securitate națională”, „repetarea greșelilor Europei” sau dovada „falimentului economic”.
• Comparația selectivă. Se invocă „experiența Europei” pentru a susține că migrația duce inevitabil la criminalitate, haos, ghetouri și pierderea controlului. Comparația este însă una selectivă: sunt alese doar exemple negative sau stereotipuri despre migrația în statele europene, fără a se oferi informații de context sau date statistice, fără diferențierea politicilor implementate de diferite state, tipurile de migrație, nivelurile de integrare etc.
• Conspiraționism. În unele cazuri, migranții sunt prezentați nu doar ca lucrători, ci ca potențiali agenți ai unor planuri ascunse ai UE, NATO, Occidentului: mercenari, instrumente electorale, factor de destabilizare intenționată.

Selectarea strategică a unor incidente sau evenimente externe   Pe parcursul perioadei de monitorizare au fost identificate mai multe postări care relatau despre crime, incidente violente sau alte episoade negative în care erau implicați migranți. Deși astfel de postări pot avea la bază evenimente reale și, analizate izolat, pot părea legitime sau inofensive, plasate în contextul mai larg al celorlalte narațiuni, tehnici și strategii monitorizate, ele pot contribui la consolidarea imaginii migranților drept un pericol iminent pentru Republica Moldova.   1. Tragedie în Germania: un migrant a ucis cu cruzime și a ascuns corpul unui băiat de 14 ani (GovoritMD.com | новости Молдовы);           2. Un șofer migrant a intrat cu mașina în pietoni în centrul orașului italian Modena (Богдан Цырдя| Bogdan Țîrdea); 3. „Golanii ne vor salva de migranții din India‼️” De acest lucru este convins un ucrainean care a prezentat statistici privind infracțiunile comise de migranți. El a adăugat că, în opinia sa, situația ar putea fi „rezolvată” de grupările locale de stradă, care ar influența rapid starea de lucruri și i-ar obliga pe nou-veniți să se întoarcă în țările lor de origine (GO Gidilica Olga – Гыдилика Ольга); 4. O femeie cu un copil în cărucior au fost loviți în viteză de doi băieți pe trotinetă. „Maniacii vitezei” pe trotinete au devenit tot mai numeroși în ultima perioadă – migranții iubesc foarte mult trotinetele electrice, bicicletele și scuterele. Circulă cu viteză chiar și pe trotuare (Нетипичная Mолдова NEWS); 5. La Kiev, pe Maidan, are loc un miting împotriva migrației. Participanții la acțiune s-au adunat cu pancarte și au scandat: „Ucraina pentru ucraineni”, „afară din Ucraina, migrant urât”, „va apăra oare un pakistanez Kupianskul?” și alte lozinci similare (Morari.news; GovoritMD.com | новости Молдовы; НП inform); 6. În Germania, pentru prima dată, s-a confirmat statistic: migranții comit infracțiuni mai des decât germanii. Oficiul Federal de Poliție Criminală din Germania (BKA) a publicat pentru prima dată date care permit compararea directă a criminalității în rândul migranților și al populației autohtone. Potrivit postării, 70% dintre toți infractorii sunt non-germani (GovoritMD.com | новости Молдовы); 7. În noaptea de 18 spre 19 mai, polițiștii de frontieră au reținut un grup format din patru cetățeni nepalezi în apropierea satului Drepcăuți, raionul Briceni. Persoanele reținute intenționau să traverseze înot Prutul și să ajungă ilegal în România (Молдавский Крот). Știrea în sine este legitimă și a fost transmisă de mai multe surse media, însă a fost încadrată în discursul anti-migrație prin comentarii suplimentare: „Politologii remarcă faptul că guvernul Republicii Moldova acționează naiv, permițând intrarea în țară a mii de străini fără studii. Acest caz demonstrează că unii muncitori străini nu intenționează să muncească cinstit. În același timp, ei sunt cu siguranță mulțumiți de planurile ministrului Eugen Osmochescu de a atrage în republică până la 300.000 de compatrioți de-ai lor din Asia, ironizează experții. Aceștia avertizează că aducerea necontrolată a migranților poate duce la creșterea grupărilor criminale organizate etnic în Moldova”. 8. Cinci cetățeni ai Sri Lankăi și cinci cetățeni ai Nepalului vor fi expulzați din Republica Moldova pentru organizarea unui canal de migrație ilegală. Se precizează că aceștia ar fi acționat în cadrul unui grup criminal organizat. Anterior, autoritățile Republicii Moldova au anunțat planuri de a emite anual cel puțin 16.000 de invitații de angajare pentru cetățeni din Asia. Iar necesarul total de migranți pentru muncă a fost estimat la sute de mii. Experții, la rândul lor, au avertizat că, odată cu muncitorii migranți, în țară vor veni și gangsteri (ТСВ Приднестровье); 9. Focuri de armă la frontieră: migranți ilegali au încercat să forțeze frontiera moldo-română pentru a ajunge în UE. Despre acest fapt a anunțat Poliția de Frontieră a Republicii Moldova. În cadrul operațiunii au fost reținute 14 persoane, inclusiv însoțitori și cetățeni străini care intenționau să ajungă ilegal în Uniunea Europeană. Potrivit comentariului care însoțește postarea, „la început autoritățile noastre povesteau despre planurile de a readuce diaspora acasă, apoi – despre planurile de a aduce migranți. Acum se dovedește că nici măcar migranții ilegali nu vor să rămână în Moldova. Un succes!” (WTF Moldova?!); 10. În Marea Britanie, adolescenți migranți care au violat două fete au fost amendați cu doar 26 de lire sterline și eliberați. Detaliile infracțiunilor: în primul caz, doi agresori ar fi violat o fată de 15 ani timp de 90 de minute și ar fi filmat totul; în al doilea caz, trei adolescenți ar fi amenințat cu un cuțit o victimă de 14 ani, doi dintre ei ar fi violat-o pe rând, iar al treilea ar fi filmat incidentul cu telefonul. Tribunalul lui Lynch să vă fie de ajutor, frați englezi! (Gagauznews — Новости для Гагаузии); 11. Țările de Jos: Proteste violente față de deschiderea unui centru pentru migranți în Loosdrecht (Morari.news).

DIMENSIUNEA VIZUALĂ

Pe Telegram, imaginile, meme-urile, capturile video au adesea un impact mai mare decât textul. În cazul temei migranților, multe postări analizate pornesc de la imagini video distribuite pe alte rețele sociale și preluate de canale de Telegram, fiind însoțite de un scurt text. Imaginile cu migranți în aeroport, pe străzi, pe motociclete, în clase, în parcuri, pe leagăne sau lângă diferite spații publice sunt folosite ca dovezi vizuale ale unei presupuse „invazii” sau ale schimbării rapide a comunității locale.

Această strategie este eficientă pentru că reduce nevoia de argumentare, pe principiul vechiului proverb „Mai bine o dată să vezi, decât de o sută de ori să auzi”. Publicul vede grupuri de persoane percepute ca „străine”, iar textul atașat oferă interpretarea: „ne înlocuiesc”, „au pus stăpânire”, „se comportă ca acasă”, „statul îi aduce”.

AMPLIFICARE

Un alt aspect relevant de observat pe Telegram, dincolo de conținuturile distribuite, este modul în care acestea circulă și sunt amplificate. Similar cazurilor anterioare în care Mediacritica a monitorizat platforma, și de această dată am identificat câteva tipare recurente.

În unele cazuri, o postare de pe un anumit canal (uneori, lansată de un politician sau analist politic) este redistribuită la 1-5 minute de alte 5-10 canale.

În alte situații, același text este publicat simultan de mai multe canale, la aceeași oră, sau textul este modificat ușor.

Redistribuirea unei postări la intervale foarte scurte, de către mai multe canale, precum și publicarea simultană a aceluiași text sau a unor versiuni ușor modificate poate să indice o sincronizare intenționată sau existența unor surse comune de conținut. Prin asemenea mecanisme crește probabilitatea ca mesajele să ajungă la un public cât mai larg. În plus, repetarea aceluiași mesaj pe mai multe canale poate avea și un efect de legitimare artificială: consumul unei informații din surse „diferite” poate crea impresia că ea este validă, chiar dacă, în realitate, provine din aceeași rețea.

POTENȚIAL IMPACT ȘI RISCURI

Scopul analizei nu este de a nega existența unor întrebări legitime despre migrație, piața muncii sau capacitatea statului de a gestiona integrarea lucrătorilor străini. Dimpotrivă, tocmai pentru că aceste întrebări sunt importante, ele trebuie separate de manipulare, stereotipuri și panică.

Acest studiu de caz nu măsoară efectele asupra publicului, însă tipul de conținut identificat pe parcursul unei luni de colectare a datelor poate contribui la consolidarea unor percepții ostile față de migranți și la asocierea migrației cu insecuritatea, declinul economic și pierderea identității culturale. În plus, similar multor fenomene sau evenimente de interes public, nici narațiunile despre migranți nu au apărut izolat. Ele sunt conectate cu teme mai largi – de la economie și sănătate, la identitate și geopolitică –,  și mesaje antioccidentale mai ample.

Astfel, pot fi enumerate mai multe riscuri ale promovării intense a unui astfel de discurs în spațiul public: stigmatizarea refugiaților/migranților; normalizarea xenofobiei; polarizare socială și slăbirea coeziunii sociale; justificarea discriminării și a unor politici publice restrictive față de anumite grupuri etnice; creșterea neîncrederii în instituții; descurajarea susținerii parcursului european al țării; amplificarea unor teorii ale conspirației.

Aceste riscuri cresc când astfel de mesaje sunt distribuite repetitiv și coordonat, pentru că nu mai este vorba doar de circulația unor afirmații false, exagerate sau scoase din context, ci de edificarea unei viziuni ostile la nivel național, în care migrația este prezentată ca o veritabilă amenințare asupra unui întreg stat.

Limitări

Monitorizarea a vizat doar canale publice de Telegram și s-a desfășurat într-o perioadă restrânsă, de o lună. De asemenea, nu toate postările analizate pot fi atribuite cu certitudine unor actori reali, iar unele conținuturi pot fi șterse sau modificate ulterior. Indicatorii de engagement de pe Telegram nu trebuie interpretați ca echivalenți cu impactul social, întrucât studiul nu măsoară opiniile publicului sau efectele reale asupra acestuia. Prin urmare, rezultatele oferă o imagine contextuală asupra cazului analizat, dar nu pot fi generalizate automat la întregul spațiu informațional.

———————————————-

Victoria Dodon