Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri, 16 septembrie, instituirea unor reguli la nivelul Uniunii Europene privind accesul copiilor și adolescenților la rețelele sociale. Propunerea prevede interzicerea accesului copiilor sub 13 ani și introducerea unor „mini-conturi”, supravegheate de părinți, pentru cei cu vârste între 13 și 15 ani. Măsurile nu sunt încă în vigoare, urmând să fie incluse în viitoarea legislație europeană privind protecția copiilor în mediul online.
„Fără rețele sociale înainte de vârsta de 13 ani” și „fără cont personal înainte de 15 ani”, a declarat Ursula von der Leyen în discursul privind starea Uniunii Europene.
Potrivit inițiativei prezentate de șefa executivului european, copiii cu vârste între 13 și 15 ani nu ar urma să aibă conturi personale obișnuite pe rețelele sociale. În schimb, aceștia ar putea utiliza „mini-conturi”, care ar fi create și supravegheate de părinți. Aceste conturi ar urma să aibă funcționalități limitate și o durată de utilizare restricționată, potrivit declarațiilor Ursulei von der Leyen.
Propunerile vizează consolidarea măsurilor europene de protecție a minorilor în mediul online, într-un context în care accesul copiilor la platformele sociale și expunerea acestora la conținutul online reprezintă un subiect tot mai abordat în dezbaterea publică europeană.
Anunțul a fost făcut în cadrul discursului privind starea Uniunii Europene, susținut pe 16 septembrie de Ursula von der Leyen. Anterior, Parlamentul European a adoptat o inițiativă non-legislativă prin care a cerut o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale, iar interdicții similare au fost deja discutate sau pregătite în mai multe state membre ale UE. Franța a elaborat o propunere legislativă privind restricționarea accesului la anumite rețele sociale pentru copiii sub 15 ani, iar Grecia a notificat Comisiei Europene un proiect care prevedea o limită de 15 ani pentru accesul la rețelele sociale. Italia a notificat, de asemenea, în 2025, un proiect de lege care prevedea restricționarea accesului la rețelele sociale și platformele de partajare video pentru persoanele sub 15 ani.
Între timp, Mediacritica a relatat despre faptul că și Republica Moldova ar putea urma exemplul unor state în ceea ce privește limitarea accesului minorilor la rețelele sociale, potrivit discuțiilor lansate de autorități la începutul acestui an. Cel mai recent, tema protecției copiilor online a fost abordată la Chișinău în cadrul unei conferințe dedicate siguranței minorilor în mediul digital. Participanții au pus accent pe necesitatea unor servicii adaptate vârstei, a alfabetizării digitale și a principiului de integrare a protecției copiilor chiar în modul de funcționare al platformelor digitale.
Pe de altă parte, o consultare realizată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) și Platforma Copiilor, la care au participat peste 1.400 de copii, a evidențiat că aceștia folosesc rețelele sociale nu doar pentru divertisment, ci și pentru informare, comunicare și exercitarea drepturilor lor, iar o eventuală limitare a accesului ar putea avea un efect paradoxal: în loc să-i protejeze de riscurile mediului online, i-ar putea determina să migreze către platforme mai puțin reglementate, să folosească conturi false sau aplicații de tip VPN și să ascundă de adulți problemele cu care se confruntă în mediul digital. În același timp, majoritatea copiilor consultați au indicat mai degrabă necesitatea unor măsuri de educație privind riscurile online, inclusiv cyberbullyingul, groomingul și discursul instigator la ură.
Cel mai recent, tema protecției copiilor în mediul online a fost abordată la Chișinău în cadrul unei conferințe dedicate siguranței minorilor în mediul digital. Participanții au pus accent pe necesitatea unor servicii adaptate vârstei, a alfabetizării digitale și a principiului de integrare a protecției copiilor chiar în modul de funcționare al platformelor digitale.
