Menționarea etniei sau a naționalității unei persoane în știrile despre escrocherii, trafic de droguri sau alte infracțiuni este o practică întâlnită în continuare în presa din Republica Moldova. Deși informația poate fi corectă din punct de vedere factologic, insistența pe acest detaliu, în special în titluri, indică o problemă de deontologie jurnalistică. Includerea originii naționale a persoanei în contexte negative poate contribui la formarea unor stereotipuri despre comunități întregi, în condițiile în care informația nu este, de cele mai multe ori, relevantă pentru înțelegerea cazului, explică Mariana Colun, membră a Consiliului de Presă.
Săptămâna trecută, mai multe site-uri de știri, între care Unimedia.info , Zdg.md, Voceabasarabiei.md sau Stiri.md, au publicat materiale în care informează despre faptul că un ucrainean de 19 ani este suspectat de vânzarea drogurilor la Chișinău, un ucrainean a fost reținut după ce ar fi încercat să obțină 300 de mii de lei și 8500 de euro de la o femeie prin escrocherie, un ucrainean a fost reținut după ce ar fi încercat să lase o femeie fără sute de mii de lei sau un ucrainean de 19 ani a fost reținut la Chișinău pentru comercializarea drogurilor.
Codul deontologic stabilește că jurnalistul menționează „apartenența etnică, opiniile politice, convingerile religioase, orientarea sexuală și alt gen de informații sensibile ale unei persoane doar atunci când acest lucru este relevant din punct de vedere editorial”.
„În cazul știrilor despre furturi, escrocherii sau alte infracțiuni, trebuie să ne întrebăm ce relevanță are pentru public etnia sau originea națională a persoanei suspectate. În cele mai multe cazuri, niciuna”, atenționează Mariana Colun, membră a Consiliului de Experți și Experte al Consiliului de Presă, pentru Mediacritica.
Potrivit ei, faptul că o persoană aparține unei anumite etnii sau are o anumită naționalitate nu contribuie, în mod automat, la înțelegerea unei infracțiuni: „Persoane de orice etnie sau naționalitate pot comite infracțiuni, după cum persoane de orice etnie sau naționalitate respectă legea. Dacă această caracteristică nu ajută publicul să înțeleagă fapta, circumstanțele ei sau un fenomen documentat jurnalistic, menționarea ei este nejustificată”.
„ETNIA, FOLOSITĂ PENTRU A ATRAGE ATENȚIA”
Reprezentanta Consiliului de Presă mai atenționează că una dintre problemele care apar în astfel de situații este transformarea unor informații sensibile în elemente menite să atragă atenția. „Foarte des, asemenea detalii sunt scoase în evidență pentru a capta atenția publicului sau pentru a face titlul mai atractiv. Efectul poate fi însă mult mai grav: o faptă individuală ajunge să fie asociată cu un întreg grup. Cititorului i se poate crea impresia că există o legătură între originea unei persoane și comportamentul infracțional, ceea ce contribuie la consolidarea stereotipurilor, a prejudecăților și, în anumite contexte, chiar a discursului de ură”, susține ea.
Mariana Colun consideră că responsabilitatea jurnalistului nu se limitează la verificarea informației, ci presupune și evaluarea modului în care aceasta este prezentată publicului. „Rolul jurnalistului nu este doar să transmită informații corecte factual, ci și să le prezinte într-un context corect și responsabil. Într-o societate deja polarizată, presa ar trebui să fie cu atât mai atentă să nu transforme originea etnică sau națională într-o etichetă și să nu contribuie, chiar și involuntar, la stigmatizarea unor comunități întregi pentru faptele unor persoane”, conchide membra Consiliului de Experți și Experte a Consiliului de Presă.
