O eventuală limitare a accesului copiilor din Republica Moldova la rețelele sociale ar putea avea un efect paradoxal: în loc să-i protejeze de riscurile mediului online, i-ar putea determina să migreze către platforme mai puțin reglementate, să folosească conturi false sau aplicații de tip VPN și să ascundă de adulți problemele cu care se confruntă în mediul digital. Concluzia apare într-o fișă informativă elaborată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) pentru Evaluarea Periodică Universală a Republicii Moldova, care va avea loc în perioada ianuarie-februarie 2027. Documentul se bazează pe o consultare realizată cu implicarea Platformei Copiilor și intervievarea a peste 1.400 de minori.
Una dintre premisele documentului este că rețelele sociale nu pot fi privite exclusiv ca spații de divertisment sau consum pasiv de conținut. Potrivit datelor colectate, patru din cinci copii folosesc rețelele sociale pentru a afla despre drepturile lor, iar șapte din zece le utilizează pentru hobby-uri și inspirație. Copiii între 12 și 14 ani sunt cei mai interesați de conținut educațional și materiale de lectură disponibile pe aceste platforme.
Acest aspect este relevant și din perspectiva combaterii dezinformării. Dacă rețelele sociale reprezintă o sursă de informare pentru o parte importantă dintre copii, problema nu este doar dacă ei au acces la platforme, ci și ce informații întâlnesc acolo și dacă au instrumentele necesare pentru a le evalua critic.
Raportul arată însă că tocmai aici există o lacună: șase din zece copii spun că riscurile rețelelor sociale sunt rareori sau niciodată discutate la clasă, iar patru din zece afirmă că oportunitățile mediului online sunt rareori discutate. În același timp, opt din zece copii afirmă că vor și trebuie să învețe la școală despre cyberbullying, hărțuire, grooming și discurs instigator la ură.
RESTRICȚIA POATE MUTA PROBLEMA, NU O POATE REZOLVA
Una dintre cele mai importante observații ale minorilor consultați este că o interdicție nu înseamnă neapărat dispariția lor din mediul online. Documentul arată că, în cazul unei restricții, copiii au menționat posibilitatea de a crea conturi false sau de a utiliza VPN-uri pentru a continua să fie online. Un asemenea comportament ar putea avea un efect secundar important: reducerea transparenței relației dintre copii și adulți.
Raportul avertizează că interdicția ar putea împinge copiii către platforme mai puțin reglementate și mai periculoase. De asemenea, unii dintre tinerii consultați au asociat o eventuală interdicție cu „rebeliunea și crearea de conturi false”.
În plus, raportul arată că o eventuală migrare nu ar însemna neapărat un mediu mai sigur, fiind semnalate riscurile asociate platformelor unde utilizatorii sunt majoritar copii, inclusiv expunerea la persoane care le-ar putea exploata vulnerabilitatea.
PROTECȚIA COPIILOR ONLINE
În dezbaterea despre protecția copiilor online, soluția este deseori formulată sub forma unei întrebări simple: interzicem sau nu accesul la rețelele sociale? Datele din această consultare sugerează însă că problema este mult mai complexă.
Copiii nu cer eliminarea mediului digital. Ei cer să fie învățați cum să-l folosească în siguranță. 81% dintre elevii care au primit la școală informații despre siguranța online le-au considerat foarte utile, iar peste 42% le-au acordat cele mai mari note pentru utilitate.
„Statul ar trebui, până la sfârșitul anului 2027, să actualizeze programa școlară și planul-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal pentru a include cel puțin două activități anuale privind modul de utilizare a mediului online pentru învățarea responsabilă, găsirea de hobby-uri și educația privind drepturile copiilor”, se arată în document.
Totodată, copiii nu vor să fie excluși din procesul de luare a deciziilor care îi afectează. 95% dintre cei intervievați consideră că opiniile lor trebuie ascultate înainte de adoptarea unei eventuale legi privind rețelele sociale. În același timp, 44% spun că se simt cel mai confortabil să vorbească despre drepturile lor pe rețelele sociale, iar pentru copiii de peste 12 ani este de cinci ori mai dificil să vorbească despre aceste drepturi la școală decât online.
Datele arată astfel un paradox: spațiul pe care adulții îl percep adesea drept problematic este, pentru unii copii, tocmai spațiul în care se simt suficient de confortabil pentru a vorbi, a căuta informații și a-și exprima opiniile. În acest context, o restricție generală poate elimina nu doar riscurile, ci și unele dintre beneficiile mediului digital.
Autorii fișei propun ca, în locul unei interdicții generale, autoritățile să insiste asupra educației digitale, a mecanismelor de raportare și asupra responsabilității platformelor. Opt din zece copii chestionați își doresc un sistem de raportare rapid și prietenos cu copiii, care să permită eliminarea conținutului dăunător în mai puțin de 24 de ore. Documentul recomandă, de asemenea, ca până în 2028 legislația să oblige companiile de social media să elimine mai rapid conținutul dăunător și să introducă sisteme de raportare adaptate copiilor.
În paralel, recomandările vizează actualizarea programei școlare pentru ca, începând din ciclul primar, copiii să învețe despre riscurile mediului online, inclusiv grooming, catfishing, cyberbullying și hărțuire.
La inceputul anului, secretara de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării Michelle Iliev, declara că vor fi inițiate discuții despre interzicerea platformelor de socializare pentru copiii până la 16 ani, începând cu anul 2026.
