Utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială (AI) și interacțiunea cu conținutul sintetic devin o parte tot mai vizibilă a mediului informațional din țara noastră. Studiul privind evaluarea gradului de alfabetizare media în Republica Moldova, realizat la comanda Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) și făcut public pe 23 septembrie, indică un scor mediu de 48 de puncte din 100 pentru dimensiunea dedicată utilizării critice a AI.
Cercetarea arată că o parte a populației nu folosește încă instrumente de AI și nu are suficiente repere pentru a evalua critic conținutul generat cu ajutorul lor. Utilizarea unor astfel de platforme este semnificativ mai frecventă în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani (84,1%) decât în rândul persoanelor cu vârsta de peste 67 de ani (16,7%). Totuși, verificarea rezultatelor generate de inteligența artificială rămâne inconsecventă.
Cercetarea relevă un scor mediu de 48 de puncte din 100 pentru dimensiunea dedicată utilizării critice a ineligenței artificiale. Acest punctaj plasează domeniul sub media generală a Indicelui Alfabetizării Media (55,1 puncte) și sub pragul operațional definit în studiu pentru nivelul „mediu” (55–69,9 puncte), fiind încadrat la categoria nivelului scăzut (40–54,9 puncte).
Studiul evidențiază variații semnificative și în modul în care populația accesează, utilizează și percepe instrumentele de inteligență artificială, în funcție de grupele de vârstă și de mediul de reședință. Persoanele tinere (18–29 de ani) înregistrează cea mai mare rată de utilizare a instrumentelor bazate pe AI și cel mai înalt nivel de familiaritate cu aplicațiile de generare de text sau imagini. În schimb, peste un sfert dintre respondenții cu vârsta de 67 de ani și peste menționează că nu cunosc sau nu utilizează instrumente de AI, raportând totodată dificultăți de identificare a conținutului sintetic. În timp ce în mediul urban utilizarea instrumentelor digitale este mai frecventă, în mediul rural cercetarea identifică un nivel mai ridicat de încredere necondiționată în conținutul distribuit online, inclusiv în cel generat sau modificat cu ajutorul AI.
PRACTICILE DE VERIFICARE A CONȚINUTULUI GENERAT DE AI
Deși o parte dintre cetățeni utilizează aplicații sau platforme bazate pe AI, rigoarea în verificarea rezultatelor furnizate de acești algoritmi rămâne redusă. În rândul celor care folosesc instrumente de AI, aproximativ 25% dintre respondenți admit că verifică rar sau deloc datele ori textele obținute înainte de a le utiliza sau distribui. În cadrul exercițiilor aplicative incluse în cercetare, respondenții au identificat mai ușor indicatorii „clasici” ai dezinformării, precum titlurile senzaționale sau absența autorului, decât indiciile specifice ale materialelor audio-video manipulate prin AI sau ale imaginilor sintetice.
La nivel general, 38,9% dintre cetățeni invocă lipsa de timp drept principal motiv pentru care nu verifică informațiile suspecte, iar 39,3% preferă să ignore conținutul îndoielnic fără a-l raporta sau verifica.
RISCURILE DIN MEDIUL DIGITAL ȘI BULELE INFORMAȚIONALE
Cercetarea calitativă inclusă în studiu, bazată pe focus-grupuri și interviuri cu experți și jurnaliști, evidențiază amplificarea riscurilor de dezinformare odată cu extinderea conținutului generat de AI. Experții consultați atrag atenția asupra mai multor fenomene. Printre acestea se numără tendința algoritmilor rețelelor sociale de a prioritiza conținutul cu impact emoțional ridicat, ceea ce favorizează izolarea utilizatorilor în bule informaționale polarizate. De asemenea, trecerea de la dezinformarea textuală la conținut vizual și audio sintetic (deepfake) îngreunează procesul de detectare pentru consumatorul neinițiat. În condițiile în care 65,3% dintre cetățeni preferă formatul video ca principala modalitate de consum al știrilor, materialele video modificate sau generate prin AI au o rată mai mare de impact și redistribuire.
Directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu, a subliniat pentru Mediacritica faptul că apariția conținutului generat de inteligența artificială complică considerabil eforturile de verificare a informațiilor. „Există încă lacune importante în competențele de accesare, evaluare și verificare a informației, într-un context în care dezinformarea devine tot mai sofisticată, iar conținutul generat de inteligența artificială face procesul de verificare și mai dificil. De aceea, nu este suficient doar să constatăm nivelul alfabetizării media. Este nevoie de eforturi coordonate și constante pentru a-l crește”, explică ea.
Studiul recomandă includerea în programele de educație media a unor module specifice privind identificarea conținutului sintetic, înțelegerea funcționării algoritmilor și promovarea verificării încrucișate din surse oficiale.
Cercetarea „Evaluarea gradului de alfabetizare media în Republica Moldova” a fost realizată de compania iData în anul 2026, la comanda CJI, pe un eșantion reprezentativ de 1.008 adulți din Republica Moldova (fără stânga Nistrului), prin interviuri față în față. Componenta calitativă a inclus șase focus-grupuri și cinci interviuri în profunzime cu reprezentanți ai mass-media și experți în domeniu, precum și un exercițiu de analiză a unui material-stimul.
