Imaginile generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) au devenit tot mai prezente în presa online. Ele pot fi utile ca ilustrații, mai ales atunci când nu există fotografii disponibile pentru un subiect. Problema apare însă atunci când cititorului nu i se spune clar ce vede: o fotografie realizată de un fotoreporter, o imagine de arhivă sau una simbolică, un colaj realizat din fotografii reale sau o imagine generată ori modificată cu ajutorul inteligenței artificiale.
Practica ilustrării textelor jurnalistice fără ca imaginile folosite să fie marcate corespunzător este destul de răspândită în presa online, chiar dacă normele impun plasarea informației privind sursa și autorul sau autoarea acestora. În alte cazuri, chiar dacă există o legendă foto, informațiile nu sunt suficient de precise, așa cum se poate observa din mai multe știri identificate de Mediacritica pe parcursul lunii septembrie.
Bunăoară, în mai multe materiale publicate de portalul Ziar.md, unele imagini sunt prezentate drept „Colaj ziar.md”. Știrile informează despre subiecte precum confiscarea unor imobile, condamnarea unor persoane pentru furturi sau eforturile de reintegrare a celor două maluri ale Nistrului. Redacția nu precizează însă ce fel de imagini au fost utilizate pentru realizarea colajelor, iar unele dintre ele induc în eroare (a se vedea exemplele de mai jos).
De exemplu, colajul care însoțește materialul cu referire la reintegrare induce în eroare prin felul în care Categrala din centrul Chișinăului a fost amplasată pe malul Nistrului, ceea ce nu corespunde realității.
În fotojurnalism, un colaj presupune, în mod obișnuit, combinarea unor imagini sau elemente vizuale deja existente în realitate. Acesta trebuie marcat ca atare tocmai pentru ca publicul să nu îl confunde cu o fotografie realizată într-un singur moment. O imagine generată cu AI este însă creată artificial, pornind de la un prompt cu un set de instrucțiuni. Există și imagini hibride, în care fotografii reale sunt combinate cu elemente generate ori modificate de AI. Totuși, eticheta „colaj” nu este suficientă pentru a-i spune cititorului dacă ceea ce vede provine din fotografii reale sau a fost creat integral ori parțial de un sistem de inteligență artificială.
În alte materiale, Ziar.md folosește imagini generate cu AI, de exemplu pentru subiecte despre prețul motorinei sau despre o victimă a escrocilor. Este de remarcat și faptul că, în toate cazurile, legendele nu sunt plasate într-un loc vizibil și ușor accesibil publicului, ci pot fi vizualizate doar după aplicarea cursorului pe un simbol de tip ⓘ.
Problema este cu atât mai sensibilă când imaginile ilustrează infracțiuni, victime sau persoane cercetate, deoarece o imagine realistă poate fi percepută de public drept o fotografie a evenimentului sau a persoanei, chiar dacă scena nu a existat niciodată în realitate.
Pe site-ul Jurnal.md, unele imagini au un aspect evident generat artificial, dar sunt însoțite de mențiunea „Sursa foto: Jurnal.md”. Această formulare indică cine a furnizat sau a realizat imaginea, însă nu explică natura ei. „Sursa foto: Jurnal.md” nu este echivalent cu „Imagine generată cu AI”.
Iar pe site-ul Deschide.md nu este marcată nicio sursă a imaginilor – legendele fotografiilor lipsesc.
CE SPUN NORMELE DEONTOLOGICE
Codul deontologic prevede că „imaginile trebuie să reprezinte realitatea cu acuratețe. Procesarea electronică nu trebuie folosită pentru a crea o impresie falsă asupra persoanelor și evenimentelor. Fac excepție colajele, care trebuie marcate ca atare”. Totodată, potrivit Codului, „imaginile de arhivă sau fotografiile simbol, folosite pentru a ilustra materiale jurnalistice, trebuie să fie marcate corespunzător. Jurnalistul se asigură că imaginile utilizate corespund mesajului materialului jurnalistic”. De asemenea, „jurnalistul și instituțiile media dau prioritate utilizării de imagini și înregistrări autentice pentru a reflecta evenimente reale. Când este cazul, fac o distincție clară între conținutul derivat din captura fizică a lumii reale (fotografii, înregistrări audio/video) și cel creat sau modificat prin utilizarea AI”.
Cu referire la utilizarea inteligenței artificiale, Codul deontologic mai prevede că „jurnalistul nu trebuie să inducă publicul în eroare. În special, el trebuie să se abțină de la crearea sau utilizarea conținutului generat de AI care imită capturi și înregistrări reale sau care prezintă în mod realist persoane reale. (…) Jurnalistul trebuie să comunice publicului, explicit, dacă produsul mediatic este generat de AI, total sau parțial”.
RISCURI PE TERMEN LUNG
Marcarea corectă a imaginilor și prezența legendelor foto nu sunt simple detalii de redactare, atrage atenția Victoria Dodon, editora portalului Mediacritica. „Ele țin de transparență editorială, de posibilitatea de a verifica o sursă, de respectarea drepturilor de autor și, mai ales, de delimitarea dintre documentarea realității și reprezentarea ei artificială. În cazul imaginilor generate artificial, riscurile pot fi deosebit de mari. O scenă cu o clădire incendiată, un protest, un accident sau o persoană care par extrem de reale pot fi luate ca atare de cititori și pot induce în eroare. Dacă acest lucru nu este explicat, redacțiile riscă să estompeze granița dintre fapt și imaginar și chiar să dezinformeze, deși nu există o astfel de intenție”, potrivit ei.
Jurnalista reamintește despre importanța de a respecta regula plasării câtorva elemente minime: sursa, autoarea sau autorul fotografiei, agenția, data, locul sau caracterul ilustrativ al imaginii. „Înțelegem că, în realitățile actuale, poate fi mult mai la îndemână să preiei imagini de tot felul din diverse locuri de pe Internet sau să le creezi cu ajutorul ChatGPT, decât să plătești un fotograf, de exemplu. La fel, se pot omite legendele din dorința de a publica cât mai repede o știre și de a fi cât mai actual. Dar, pe termen lung, astfel de practici riscă să erodeze încrederea cetățenilor în ceea ce văd când citesc o știre, în presă în general”, adaugă Victoria Dodon.
Și fotojurnalistul Constantin Grigoriță face referiri la riscul ca imaginile generate de AI să ajungă să înlocuiască documentarea vizuală a realității. „Presa, în goana după like-uri și vizualizări, preia fără să verifice orice imagine ori subiect elaborat de AI și le rostogolește mai departe, prin efectul «turmei» și al «bulgărelui de omăt», care se transformă în avalanșă”, conchide el.
