Neutralitatea Republicii Moldova este în continuare subiectul unor postări care dezinformează sau manipulează pe Telegram. În ultimele două luni, mesajele s-au întețit în contextul discuțiilor despre cooperarea cu NATO și Ucraina, creșterea cheltuielilor pentru apărare și integrarea țării în arhitectura europeană de securitate. Multe dintre aceste postări sugerează că autoritățile ar fi renunțat deja, în fapt, la statutul de neutralitate prevăzut de Constituție sau că ar pregăti treptat țara pentru implicarea în război.
CONTEXT
În lunile august și septembrie, mai multe evenimente, decizii și declarații publice au alimentat narațiuni privind abandonarea neutralității de către Republica Moldova. Asta chiar dacă neutralitatea este consacrată prin articolul 11 din Constituție, care prevede că statul „proclamă neutralitatea sa permanentă” și „nu admite dislocarea trupelor militare ale altor state pe teritoriul său”.
La data de 5 august, Guvernul a aprobat Programul de implementare pentru anii 2026–2030 a Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2024–2034. Documentul prevede modernizarea capacităților naționale de apărare, dezvoltarea unui sistem bazat pe personal profesionist și capabilități adaptate noilor riscuri, integrarea Republicii Moldova în arhitectura de securitate a Uniunii Europene și intensificarea cooperării bilaterale, regionale și internaționale în domeniul securității și apărării. Programul prevede, de asemenea, continuarea participării la misiuni și operațiuni internaționale de menținere a păcii.
Tema a fost alimentată și de discuțiile privind posibila dezvoltare în Republica Moldova a unor capacități de producere a dronelor. Într-un interviu difuzat pe 9 august de Moldova 1, ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, a declarat că statutul de neutralitate nu împiedică o țară să-și dezvolte propriile mijloace de apărare, inclusiv asemenea tehnologii. Diplomatul a argumentat că neutralitatea nu exclude dreptul unui stat de a-și crea un sistem propriu de apărare.
În paralel, incidentele cu drone provenite din zona războiului din Ucraina au amplificat dezbaterea. Bunăoară, la 17 august, un aparat de zbor fără pilot s-a prăbușit și a explodat în apropierea satului Talmaza, raionul Ștefan Vodă. A doua zi, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că atacurile Rusiei asupra Ucrainei reprezintă un risc și pentru Republica Moldova și a invocat aproape 60 de cazuri de încălcare a spațiului aerian al țării. Oficialul a afirmat că Rusia continuă o politică agresivă care „încalcă neutralitatea” Republicii Moldova și pune în pericol cetățenii. Pe 24 august, după o nouă pătrundere ilegală a unei drone în spațiul aerian, Nosatîi a reiterat necesitatea continuării investițiilor în apărarea aeriană.
Un alt subiect care a generat discuții a fost cooperarea cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). La 19 august, Guvernul a aprobat inițierea negocierilor și semnarea unui Aranjament administrativ cu NATO privind protecția informațiilor clasificate. Potrivit autorităților, documentul are rolul de a crea cadrul juridic pentru schimbul și protecția informațiilor clasificate între cele două părți. Tema a revenit pe agenda publică și în perioada 25–26 august, când o delegație a Comitetului Politic al NATO s-a aflat la Chișinău.
| CE AM ANALIZAT Au fost analizate postările distribuite la tematica neutralității statului, pe canale publice de Telegram, între 1 august – 15 septembrie 2026. După căutări specifice în cele 877 canale de Telegram din Moldova, înregistrate pe platforma Telemetr.io, am identificat 308 postări în limbile rusă și română, relevante pentru acest studiu de caz. Au fost luate în considerare doar postările în care neutralitatea era subiect central sau secundar relevant. În total, cele 308 postări au acumulat aproape 600.000 de vizualizări în perioada vizată și au fost redistribuite de peste 3.600 de ori. În principal, postările au fost publicate pe canale anonime și canale pseudo-media, dar și canale cu tematică regională (Găgăuzia și regiunea transnistreană). |
CELE MAI FRECVENTE NARAȚIUNI IDENTIFICATE
Tema 1. Cooperarea cu NATO versus Constituția
Orice cooperare cu Alianța Nord-Atlantică este pusă, în numeroase postări, în opoziție cu neutralitatea permanentă a Republicii Moldova, înscrisă în Constituție. Ele sugerează că intensificarea parteneriatului cu organizația ar echivala cu renunțarea la neutralitate, fiind indusă (deliberat sau nu) confuzia între cooperarea cu alianța și aderarea la alianță.
Narațiune: Autoritățile păstrează neutralitatea în Constituție, dar o abandonează în politica sa de apărare
- „În Programul de implementare pentru 2026–2030 al Strategiei naționale de apărare a Republicii Moldova pentru 2024–2034, noțiunea «neutralitate» este folosită de 4 ori, iar «NATO» de 28 de ori. Judecați singuri: consolidează Moldova principiul constituțional al neutralității permanente sau…” (Moldova Security Platform, Гений Карпат, Приднестровский Мир)
- „Gradul de implementare a obiectivelor strategice de cooperare și parteneriat cu NATO: 2028 – 67%; 2030 – 100%. Un reper clar pentru o țară care are înscris în Constituție principiul neutralității.” (Sputnik Молдова, Sputnik Молдова 2.0)
- „Neutră? Moldova va cheltui aproape 10,6 miliarde de lei pentru strategia de apărare.” („Первый в Молдове” Новости, Moldova 24)
- „Interesant este că în programul Ministerului Apărării din țara noastră neutră cuvântul «NATO» apare de 26 de ori, iar «neutralitate» doar de patru ori.” (Молния Молдовы)
- „Moldova «neutră» se pregătește de apărare cu 10,6 miliarde de lei.” (Кишинев сегодня 🇲🇩 Chișinăul astăzi)
- „Neutralitatea: declarație sau realitate? Cooperarea cu NATO stârnește tot mai multe îndoieli.” (Обзор Молдовы | Новости Молдова)
- „Neutralitatea, un cuvânt pe hârtie sau o realitate? De ce cooperarea cu NATO ridică tot mai multe întrebări.” (Insider Moldova, Freedom Moldova)
Narațiune: Parteneriatul cu NATO este o integrare militară, decisă fără consultarea cetățenilor
- „Unde se încheie cooperarea compatibilă cu neutralitatea și unde începe atragerea treptată a țării în sistemul militar și politic al NATO?” (Молния Молдовы)
- „Orice formă de cooperare cu NATO poate duce treptat la integrarea de facto a statului în infrastructura militară a alianței.” (Sputnik Молдова 2.0, Sputnik Молдова)
- Când militarii americani și români, împreună cu contingentul moldovenesc, exersează acțiuni comune și manevrează drone pe teritoriul Moldovei, din suveranitate și din neutralitatea înscrisă în Constituție nu mai rămâne decât firma de pe clădirea guvernului.” (Moldanalytics)
- „Mulți cetățeni simt că decizii importante sunt luate fără să li se țină cont de opinii, creând sentimentul că schimbarea a avut deja loc și că ei sunt excluși din proces.” (Молдова Live)
- „Unde trece granița dintre parteneriat și schimbarea cursului de politică externă?” (Обзор Молдовы | Новости Молдова)
- „Neutralitatea înseamnă să nu participi la blocuri militare și să nu desfășori exerciții comune cu armatele NATO. Dar aici ce avem?” („Большая игра” маленькой Молдовы)
Tema 2. Cheltuielile de apărare
Un alt set de postări leagă subiecte precum programele de apărare, ajutorul extern sau dotarea armatei naționale de probleme privind salariile, educația, sănătatea ori infrastructura. Mesajul general este că fiecare investiție în apărare înseamnă pierderi directe pentru populație și o agendă de militarizare, incompatibilă cu neutralitatea.
Narațiune: Guvernarea cheltuie pentru arme în timp ce neglijează populația
- „Miliarde pentru arme într-o țară sărăcită: cum planul cincinal de modernizare militară, în valoare de 10 miliarde de lei, a dezvăluit definitiv prioritățile puterii.” (Moldanalytics)
- „Din cele 10,6 miliarde de lei planificate, peste 4 miliarde ar urma să fie luate direct din bugetul de stat, deja deficitar. (…) Pentru sistemul de pensii, medici și profesori, statul «nu are resurse», ca de obicei.” (Moldanalytics)
- „Profesorilor li se spune astăzi: nu sunt bani. […] Dar când vine vorba de apărare, logica se schimbă: securitatea cere bani și fondurile se găsesc imediat.” (Молдова онлайн)
- „Pentru majorarea salariilor profesorilor nu sunt bani. Pentru rezolvarea problemelor sociale, fondurile lipsesc mereu. Pentru armată însă se găsesc bani.” („Большая игра” маленькой Молдовы)
- „Dacă, de dragul «viitorului european», cetățenilor li se propun mai puțini bani, mai puține școli și mai multe cheltuieli militare, apare o întrebare simplă: pentru cine se construiește atunci această Europă?” (МОЛДАВСКИЙ ВЕКТОР – канал Владимира Букарского)
Narațiune: Creșterea cheltuielilor pentru apărare înseamnă înarmare, respectiv o pregătire ascunsă a țării pentru război
- „În loc să folosească statutul neutru pentru promovarea păcii și pentru a-și proteja teritoriul de implicarea în conflictul regional, regimul Maiei Sandu mărește constant cheltuielile militare.” (Moldanalytics)
- „Această politică […] transformă republica într-o posibilă țintă și într-un instrument într-un joc geopolitic străin.” (Moldanalytics)
- „Moldova neutră continuă să se înarmeze. Pentru ce ne pregătesc?” (Insider Moldova)
- „Când un stat neutru își mărește an de an cheltuielile militare […] societatea are dreptul să înțeleagă care este punctul final al acestui proces.” (Insider Moldova)
- „Cu cine intenționează să se războiască Moldova neutră?” („Большая игра” маленькой Молдовы)
- „Formularea «suntem atacați intenționat cu drone» este un argument politic extrem de convenabil. După ea, devine mult mai ușor să explici societății de ce trebuie mărite din nou cheltuielile de apărare.” (Молдова онлайн)
- „Fiecare dronă nouă devine, astfel, și un argument bugetar foarte convenabil.” (Молдова онлайн)
Narațiune: Asistența externă și achizițiile militare încalcă neutralitatea
- „Contrar neutralității constituționale, structurile occidentale finanțează într-un ritm accelerat consolidarea armatei moldovenești.” (Днестровская правда)
- „Guvernul preferă să transforme țara într-un poligon tampon militarizat.” (Moldanalytics)
- „Cu cât mai mulți bani merg spre apărare, cu atât cresc riscurile potențiale de corupție.” (Молдова онлайн)
- „Aceste teme o ajută pe Sandu să intensifice, fără prea multe scandaluri în societate și fără pierderi de reputație, cererile Occidentului de militarizare a Moldovei și, în paralel, să delapideze bugetele!” (Молдова онлайн)
- „De ce nu își amintește Nosatîi de neutralitatea Moldovei atunci când primește arme de la stăpânii occidentali?” (МЯСОРУБКА NEWS)
Tema 3. Relațiile bilaterale cu Ucraina
Postările reunite aici tratează sprijinul politic acordat Ucrainei, tranzitul, proiectele privind dronele și cooperarea în apărarea aeriană ca semne ale implicării Republicii Moldova în conflict. Unele mesaje merg dincolo de această interpretare și afirmă că infrastructura ori teritoriul țării ar deveni ținte militare.
Narațiune: Autoritățile au ales partea Ucrainei și au renunțat astfel la neutralitate
- „Regimul Sandu/PAS atrage sistematic Moldova în infrastructura politică și juridică a conflictului ucrainean. Pentru un stat neutru, participarea la asemenea mecanisme înseamnă renunțarea la echidistanță.” (МОЛДАВСКИЙ ВЕКТОР – канал Владимира Букарского)
- „Dacă Moldova este neutră, de ce autoritățile ei continuă să susțină în mod demonstrativ una dintre părțile conflictului armat?” (Молдавская политика)
- „Neutralitatea nu este un cuvânt pentru conferințe de presă. Este o politică: să nu participi la războiul altora, să nu transformi Moldova în spatele militar al altora.” (Молдавская политика)
- „Astăzi împreună cu Ucraina. Mâine, împreună cu Bruxelles. Poimâine, cu altcineva. […] Neutralitatea este un cuvânt pentru Constituție, iar «suntem împreună cu…» este politica reală.” (Молдавская солянка)
- „La început ni se vorbește despre «prietenie și parteneriat strategic», apoi la frontieră apare comerțul cu arme, iar după aceea apar informații despre recrutarea cetățenilor moldoveni de către serviciile speciale ucrainene.” (МОЛДАВСКИЙ ВЕКТОР – канал Владимира Букарского)
Narațiune: Cooperarea cu Ucraina transformă Republica Moldova în parte a conflictului și în țintă
- „Prin portul Giurgiulești sunt livrate Ucrainei încărcături cu destinație militară. Asta face din Moldova o potențială parte a conflictului militar.” (Мамалыга и Токана)
- „Moldova este pregătită pentru război, iar portul Giurgiulești poate deveni ținta unui atac cu rachete.” (Мамалыга и Токана)
- „Reducerea tarifelor de către Chișinău pentru tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene este încă un pas spre pierderea neutralității reale și implicarea directă a republicii în confruntare.” (Молдова сейчас, Sputnik Молдова 2.0)
- „Înțelegerile privind monitorizarea comună a spațiului aerian, apărarea antiaeriană și logistica marchează o nouă etapă a transformării țării noastre într-un element al unei structuri regionale legate direct de războiul ruso-ucrainean.” (Regional Trends Analytics)
Tema 4. UE și integrarea europeană
Mai multe canale dau de înțeles că UE sau occidentul ar fi cele care stabilesc, de fapt, obiectivele autorităților naționale și ale armatei, iar Republica Moldova ar urma să fie folosită într-o confruntare cu Federația Rusă. Integrarea europeană apare drept prețul pentru care guvernarea ar fi dispusă să cedeze neutralitatea și suveranitatea.
Narațiune: Guvernarea sacrifică neutralitatea și interesele naționale pentru aderarea la UE
- „Integrarea europeană nu trebuie să devină o religie căreia îi sunt sacrificate economia, educația, neutralitatea și interesele naționale.” (МОЛДАВСКИЙ ВЕКТОР – канал Владимира Букарского)
- „Puterea este gata să sacrifice neutralitatea, teritoriile și cetățenii țării. Numai să primească săraca Moldovă în UE.” (Salut Молдова!)
- „Pe altarul Uniunii Europene vor fi sacrificate neutralitatea, suveranitatea și mândria națională.” (Sputnik Молдова 2.0, Sputnik Молдова)
- „Interesele naționale ale Moldovei cer să nu slujească războaie străine, ci să-și păstreze neutralitatea, să restabilească relațiile cu toți partenerii și să nu devină un instrument al confruntării geopolitice.” (МОЛДАВСКИЙ ВЕКТОР – канал Владимира Букарского)
Narațiune: Republica Moldova este condusă din exterior și transformată într-un instrument împotriva Rusiei
- „Sandu și PAS ne propun, de fapt, să ne înscriem într-o nouă campanie europeană, de această dată ca bază logistică a blocului militar și politic occidental.” (МОЛДАВСКИЙ ВЕКТОР – канал Владимира Букарского)
- „Moldova ar putea fi folosită de UE într-un conflict militar cu Rusia, după Ucraina.” (Канал5, Молдова онлайн, Salut Молдова!, Днестр Live)
- „Moldova își cedează suveranitatea, punându-și teritoriul la dispoziția unor forțe terțe.” (Sputnik Молдова 2.0, Без Цензуры: Молдова)
- „Ministerul Apărării nu este condus de actualul ministru al apărării: toate sarcinile și obiectivele sunt stabilite din exterior, iar ei doar le execută.” (МЯСОРУБКА NEWS, „Большая игра” маленькой Молдовы)
- „PAS cedează în mod sistematic controlul asupra armatei naționale unor coordonatori străini, transformând republica într-o bază pentru obiective geopolitice străine.” (Moldanalytics)
- „Încercarea de a transforma Moldova într-un alt avanpost estic împotriva Rusiei poate corespunde intereselor actorilor occidentali.” (Молдова онлайн)
TENDINȚE ȘI TEHNICI OBSERVATE
Dincolo de identificarea narațiunilor propriu-zise, este relevantă observarea unor strategii și tehnici utilizate pentru a obține mesaje cât mai persuasive și cu impact.
- Încadrarea semantică negativă. O tehnică identificată în postările monitorizate ține de folosirea ghilimelelor, cel mai des – cu subtext ironic. Plasarea termenilor „neutralitate”, „neutră” sau „neutralitate moldovenească” între ghilimele transmite implicit că statutul de neutralitate al Republicii Moldova ar fi doar declarat sau formal, dar nu și real. Ghilimelele introduc astfel o semnificație suplimentară de îndoială, ironie și neîncredere, sugerând cititorilor că termenul oficial nu trebuie luat ca atare și înțeles cu sensul său propriu.
- Utilizarea tendențioasă a datelor. În mai multe cazuri sunt invocate cifre: procente precum „67%” și „100%”; sume precum cea de 10,6 miliarde de lei; numărul aparițiilor cuvintelor „NATO” și „neutralitate” etc. Utilizarea cifrelor și datelor statistice conferă mesajelor aparență de obiectivitate și autoritate, dar nu și atunci când ele sunt prezentate selectiv, nu sunt analizate într-un context mai larg al realităților sociale sau economice din țară sau din regiune ori sunt transformate direct în dovada eșecului guvernării.
- Întrebările retorice formulează acuzații fără a le susține direct. „Pentru ce ne pregătesc?”, „Cu cine intenționează să se războiască Moldova neutră?” sau „Unde se încheie cooperarea?” invită cititorii să creadă în existența unui plan ascuns și a unor urmări grave inevitabile.
- Opoziția constantă între apărare și bunăstare. Profesorii, medicii, pensiile, școlile și drumurile sunt invocate lângă fiecare sumă destinată apărării, într-un mod nejustificat și lipsit de obiectivitate. Este o încadrare cu puternic efect emoțional, dar lipsită de o analiză coerentă dacă sumele citate provin din surse care ar trebuie ori ar putea fi realocate acestor domenii.
- Apelul la autoritate. Mai multe insinuări sunt atribuite unor politologi sau persoane care ar deține cunoștințe în domeniu. Este o abordare care conferă o aparentă autoritate mesajului, deși nicio sursă nu verifică afirmațiile factuale pe care acesta le conține.
- Etichetări care amestecă mai multe teme în una singură. Expresii precum „războiul altora”, „stăpânii occidentali”, „coordonatori străini” și „avanpost” conectează NATO, Ucraina, UE, bugetul apărării și exercițiile militare. Astfel, evenimente diferite sunt prezentate ca etape ale aceluiași plan de subordonare a Moldovei.
AMPLIFICARE
Un alt aspect relevant de observat pe Telegram, dincolo de conținuturile distribuite, este modul în care acestea circulă și sunt amplificate. Similar cazurilor anterioare în care Mediacritica a monitorizat platforma, și de această dată am identificat câteva tipare recurente. Este vorba cu precădere despre postările ce vizează indicatorii cooperării cu NATO și consultarea populației, care reproduc aceeași succesiune de idei și uneori formulări asemănătoare. În unele cazuri, același text este publicat simultan de mai multe canale, la aceeași oră, sau textul este modificat ușor. În altele, o postare de pe un anumit canal este redistribuită la distanță de câteva minute de alte câteva sau chiar zeci de canale.
Redistribuirea unei postări la intervale foarte scurte, de către mai multe canale, precum și publicarea simultană a aceluiași text sau a unor versiuni ușor modificate poate să indice o sincronizare intenționată sau existența unor surse comune de conținut. Prin asemenea mecanisme crește probabilitatea ca mesajele să ajungă la un public cât mai larg. În plus, repetarea aceluiași mesaj pe mai multe canale poate avea și un efect de legitimare artificială: consumul unei informații din surse „diferite” poate crea impresia că ea este validă, chiar dacă, în realitate, provine din aceeași rețea.
POTENȚIAL IMPACT ȘI RISCURI
Problemele ce țin de cheltuielile pentru apărare a unui stat, politica sa de securitate sau cooperarea militară sunt teme perfect legitime de dezbatere publică, dar atât timp cât sunt discutate pe baza faptelor și într-un context adecvat. Atunci când se promovează, însă, în mod repetat, mesaje ce prezintă neutralitatea Republicii Moldova drept falsă, doar formală sau deja abandonată, apare riscul ca în societate să se consolideze o percepție distorsionată. Consumatorii acestor mesaje pot ajunge să asocieze automat cooperarea militară cu parteneri externi, exercițiile comune sau investițiile în apărare cu pericol iminent și consecințe distructive.
Un alt risc ține de erodarea încrederii în instituțiile statului și în informațiile comunicate oficial. Atunci când neutralitatea este constant prezentată între ghilimele sau tratată ironic, publicului i se sugerează că autoritățile ar ascunde adevăratele intenții ale politicii de securitate sau ar încălca intenționat Constituția. Astfel de mesaje pot alimenta suspiciunea, polarizarea și interpretările conspiraționiste, mai ales într-un context informațional în care postările sunt redistribuite rapid și circulă adesea fără explicații juridice sau de context.
Inducerea fricii este un alt mecanism cu potențial impact pe termen lung, pentru că vulnerabilizează societatea, favorizează reacțiile care pornesc doar din emoții și suspiciune în detrimentul unei analize bazate pe fapte și gândire critică.
Limitări
Monitorizarea a vizat doar canale publice de Telegram și s-a desfășurat pe o perioadă restrânsă, de șase săptămâni. De asemenea, nu toate postările analizate pot fi atribuite cu certitudine unor actori reali, iar unele conținuturi pot fi șterse sau modificate ulterior. Indicatorii de engagement de pe Telegram nu trebuie interpretați ca echivalenți cu impactul social, întrucât studiul nu măsoară opiniile publicului sau efectele reale asupra acestuia. Prin urmare, rezultatele oferă o imagine contextuală asupra cazului analizat, dar nu pot fi generalizate automat la întregul spațiu informațional.
Victoria Dodon
