Întrebare: În unul dintre materialele de pe Mediacritica cu referire la fraudele telefonice și online am întâlnit termenul „spoofing”. Îmi puteți explica mai pe larg ce înseamnă?
Răspuns:
Într-adevăr, termenul „spoofing” a fost menționat recent și în cadrul audierilor publice organizate de Parlament privind creșterea fraudelor telefonice și online din Republica Moldova. Potrivit datelor prezentate de autorități, în primele cinci luni ale anului 2026 au fost raportate peste 1.557 de cazuri de fraude, iar una dintre măsurile analizate pentru combaterea fenomenului vizează blocarea apelurilor care utilizează tehnici de falsificare a identității apelantului, cunoscute sub denumirea de spoofing.
Spoofingul este o tehnică de fraudă prin care infractorii își ascund identitatea reală și se prezintă drept persoane, instituții sau organizații de încredere. Cu ajutorul unor instrumente tehnice, ei pot face ca un apel telefonic, un mesaj, un e-mail sau chiar un site web să pară că provine de la o sursă legitimă, precum o bancă, o instituție publică sau o companie cunoscută.
Scopul este de a câștiga încrederea victimei și de a o determina să ofere informații personale, date bancare sau să efectueze transferuri de bani.
Potrivit statisticilor prezentate în cadrul audierilor parlamentare, cea mai frecventă schemă de fraudă raportată în Republica Moldova este cea în care infractorii pretind că sunt angajați ai unei bănci. În perioada ianuarie – mai 2026 au fost înregistrate 515 astfel de cazuri, reprezentând aproape 30% din totalul fraudelor raportate. În multe situații, escrocii utilizează tehnici de spoofing pentru ca numărul afișat pe telefonul victimei să pară unul autentic, asociat unei instituții financiare.
CELE MAI FRECVENTE FORME DE SPOOFING
Spoofing telefonic – Cea mai cunoscută formă de spoofing. Infractorii modifică informațiile afișate pe telefonul victimei astfel încât apelul să pară că vine de la o bancă, o instituție publică sau o altă organizație legitimă. În realitate, apelul este efectuat de escroci.
E-mail spoofing – Atacatorii falsifică adresa expeditorului unui e-mail pentru a crea impresia că mesajul provine de la o organizație de încredere. Aceste mesaje sunt utilizate frecvent în atacuri de tip phishing, termen pe care l-am explicat AICI.
Website spoofing – Infractorii creează pagini web care imită aspectul unor site-uri autentice. Utilizatorii care introduc parole sau date bancare pe aceste pagini transmit informațiile direct escrocilor.
SMS spoofing – Mesajele text sunt falsificate astfel încât să pară că provin de la o bancă, un operator de telefonie sau o companie de curierat. Uneori, mesajele frauduloase apar în aceeași conversație cu mesajele autentice primite anterior de victimă.
IP spoofing – Atacatorii modifică adresa IP a unui dispozitiv pentru a ascunde originea reală a traficului de Internet sau pentru a se prezenta drept un sistem legitim.
GPS spoofing – Presupune transmiterea unor semnale false care induc în eroare sistemele de localizare bazate pe GPS.
CUM VĂ PUTEȚI PROTEJA
În primul rând, nu considerați că un apel este legitim doar pentru că numărul afișat pare cunoscut. În al doilea rând, nu comunicați parole, coduri OTP sau date bancare prin telefon. Dacă sunteți contactat de cineva care pretinde că reprezintă o bancă sau o instituție publică, închideți apelul și contactați instituția folosind numărul oficial publicat pe site-ul acesteia. De asemenea, verificați cu atenție adresele de e-mail și linkurile primite. Fiți sceptici față de mesajele care creează panică sau solicită acțiuni urgente. Nu neglijați autentificarea în doi pași pentru conturile importante.
Spoofingul exploatează încrederea oamenilor în informațiile afișate pe ecranul telefonului sau al calculatorului. De aceea, autoritățile și operatorii de telecomunicații analizează măsuri suplimentare pentru identificarea și blocarea apelurilor care utilizează această tehnică, în contextul creșterii numărului de fraude telefonice și online în Republica Moldova.
